> Programe sortite esecului

Summit-ul Mondial pentru Societatea Informationala (WSIS) va avea loc intre 10 si 12 decembrie 2003 la Geneva. Se spune ca aceasta proslavita intrunire va dezvalui obstacolele cu care se confrunta asa numita societate informationala si ca va pune in discutie caile pe care acestea pot fi inlaturate in modul cel mai eficace pentru binele tuturor. Din acest motiv, ma asteptam ca programul intrunirii sa fie clar, cu puncte selectionate din arii diverse cum ar fi spam-ul si cum poate fi redus, schimbul de fisiere si ce inseamna el cu adevarat, etica digitala, accesul la si restrictiile impuse de guvern pe folosirea Internetului, rolul standardurilor deschise, software-uri si institutii, si noile forme de guvernare colectiva facilitate in parte de Internet si care ar putea la rindul lor sa ajute la imbunatatirea procesului prin care se iau decizii politice. Dar, de fapt, singurele puncte din program care merita mentionate pot fi exprimate in mai putin de doua randuri: alegerea presedintelui si celorlaltor lideri, urmata de planurile care vor fi discutate la faza a doua a summit-ului, in Tunisia ( http://www.itu.int/wsis/documents/index.asp). Partea principala a "Planului tentativ de actiune" este promovarea cooperarii dintre guverne si a intaririi capabilitatilor guvernelor de a "preveni, detecta si raspunde la crimele din cyberspace".

Propozitia "Guvernele in cooperare cu sectorul privat ar trebui sa previna, detecteze si raspunda la crimele din cyberspace si la folosirea nepotrivita/abuzul de tehnologii de informatii si comunicare (ICTs)" a Planului de Actiune al WSIS mi-a dat fiori. In importanta sa carte "Cod si alte legi ale cyberspace-ului", Lawrence Lessing ne-a atentionat exact in privinta acestui tip de alianta dubioasa: nici guvernele nici corporatiile nu pot sfarama de unele singure modelul comunitar pe baza caruia functioneaza Internetul. Dar daca lucreaza impreuna si modifica arhitectura Internetului sub pretextul ca ne ocrotesc viata particulara si creaza un Internet mai sigur, acestia vor transforma Internetul dintr-un forum pentru discurs public democratic in ceva special proiectat pentru a se potrivi nevoilor comertului electronic. (Lawrence Lessig, 1999. Code and Other Laws of Cyberspace, Basic Books). In retrospect, prefer afirmatia lui John Perry Barlow, cum ca guvernele nu-si au locul pe Internet ( http://www.eff.org/~barlow/Declaration-Final.html). In loc sa discute cai de a opri crima in cyberspace, WSIS ar trebui sa incerce sa justifice rationamentul interventiilor guvernamentale pe Net.

> Lasa-ma sa comunic

Pentru inceput, termenul societate informationala este prost conceput, si nu adreseaza problemele reale de la baza comunitatii Internetului.
Informatiile, spre deosebire de comunicare si colaborare, pot fi usor ambalate si vandute ca un produs pretios care merita cumparat. Termenul informatii permite organizatiilor comerciale sa-si revendice controlul asupra capacitatii noastre de a comunica si colabora. Lucrurile s-au schimbat din 1995 si continua sa se schimbe, mai ales acum ca s-a destramat iluzia "dot.com". Desi afirmatii gen "continutul e totul" -- odata populare -- nu mai domnesc la momentul de fata, termenul societatea informationala inca mai exista. De ce? Este oare din motivul ca informatiile pot fi capturate mai usor prin instrumentele legale ale patentelor si drepturilor de autor?

Se spune ca informatiile vor sa fie libere. Eu nu cred asta. Informatiile vor sa fie capturate. Data fiind lumea in care traim -- o lume unde corporatiile prelucreaza informatiile si fac schimb cu informatiile in timp ce din ce in ce mai multe guverne le tin ascunse sub pretextul ca astfel ne apara pe noi toti de pericolul evaziv al terorismului -- informatiile vor sa fie luate ostatece. Oricand cumpar o carte, tot ce cumpar de fapt sunt informatii. Oricand urmaresc un program la televizor, tot ce consum sunt informatii. Pe de alta parte, cand citesc weblog-urile altor oameni si scriu comentarii, sau trimit email prietenilor, nu mai sunt doar un consumator de informatii -- imi permit sa port conversatii, si colaborez cu altii. Informatiile exista izolat de variabile umane pe cand comunicarea si colaborarea presupun si cer implicarea a cel putin doi participanti. Acestea din urma sunt interactive de la bun inceput. Astfel, orice discutie despre Internet si implicatiile sale sociale care are ca punct de plecare termenul informatii este in ipostaza de a duce la ambiguitati, neintelegeri si erori. In timp ce accesul la informatii si cunostintele legate de cum sa le navighezi si sa le filtrezi sunt cruciale pentru ca democratia sa devina mai puternica, este si mai important sa gasim cai prin care sa comunicam si sa colaboram mai eficient.

> Spre Oligarhia Informatiilor: o lume pentru avocati, mega-corporatii, si tari dezvoltate

Fara indoiala, eu nu sunt singurul care crede ca retorica informatiilor este in general daunatoare. Alan Toner explica foarte bine ca retorica informatiilor si mozaicul de regimuri ale proprietatii intelectuale pe care aceasta cauta sa il sustina este de fapt o incercare din partea intereselor investitorilor ce conduc tarile dezvoltate, si a corporatiilor monstruoase, sa exercite control asupra geopoliticii, "Ce a mascat in mare masura aceasta retorica [a informatiilor] a fost valul de legi expansioniste privind proprietatea intelectuala care a insotit "informaticizarea" societatii. Aceste constrangeri legale, al caror epicentru se gaseste in Aspectele Legate de Comert ale Drepturilor de Proprietate Intelectuala (TRIPS) au servit un set foarte strategic de interese ale scenei post-industriale. Ele au inversat cu eficienta rolul national al legilor de IP (proprietate intelectuala) de la protectia productiei culturale si inovatiilor stiintifice/tehnologice catre limitarea acestor forte creatoare, si au servit la fixarea relatiilor dintre statele avansate, post-industriale, si "lumea a treia" de odinioara. Au realizat acest lucru prin instaurarea monopolurilor de drept de autor care mana concentrarea de ownership, duc la cresterea costurilor de intrare pe piata, si exclud activitatile eficace din partea multor actori independenti."
( http://www.metamute.com/look/article.tpl?IdLanguage=1&IdPublication=1&NrIssue=26&NrSection=10&NrArticle=873&ST_max=0)

Modul in care functioneaza asa-numita societate informationala in prezent favorizeaza total statele avansate, organizatiile mari capabile de a pune in joc largi sume de bani pentru lobbying, si avocatii care se distreaza facandu-ne sa ne gandim la notiuni pe care probabil nu le vom intelege vreodata. Dar de ce? Si cum? Statele puternice pot influenta legislatiile. Au puterea financiara pentru lobbying. Au puterea de a forma entitati si institutii internationale ca de exemplu Organizatia Mondiala de Comert (WTO) care le protejeaza si intensifica puterea. Industria de petrol continua sa domneasca nu pentru ca nu ar exista surse alternative de energie, ci deoarece are influenta financiara necesara pentru a-si insusi puterea. Mega-corporatiile solicita patente absurde in caz ca intr-o zi in
viitorul indepartat vor avea nevoie de ele pentru a inabusi competitia. Implicatia evidenta a acestei situatii este ca inovatiile, inventiile si experimentarea pe alternative viabile sufera in mod sistematic din cauza ca cei de la putere prefera un mediu static in care nimic nu se schimba unui mediu fluid, deschis ideilor si jucatorilor noi. Aceasta tendinta de a controla viteza evolutiei si barometrul mondial al puterii prin diversele instrumente care intra in categoria proprietatii intelectuale este amplificata si mai mult de digitizarea continua care se regaseste in toate sferele economiei, culturii si societatii. Acum, pentru prima oara in istorie, din ce in ce mai multe lucruri pot fi transformate in 1-uri si 0-uri. Ceea ce inseamna ca din ce in ce mai multe lucruri pot fi transformate in cutii sigilate de informatii, care pot fi vandute ca proprietate. Domeniul ideilor se potriveste intocmai exploatarii malitioase.

Potrivit celor spuse de un prieten care e inginer de soft, software-ul pe care il scrie el este rezultatul unor indeletniciri artistice; codul intruchipeaza ideile sale. Iar el doreste ca ideile lui si arta lui sa fie accesibile pentru cat mai multi oameni. Nu e impotriva ideii de a face bani din asta. Dar considera ca banii vor fi un avantaj secundar pe langa aprecierea pe care o va primi pentru munca sa, daca aceasta este atat de remarcabila pe cat crede el.

Pentru corporatii si guverne insa, software-ul si obiectele digitale sunt proprietati cu mare cerere pe piata care trebuiesc aparate impotriva oamenilor ca prietenul meu care doresc sa-si impartaseasca ideile cu ceilalti.

> Piraterie, Partajare de fisiere si Peer-to-Peer

Deunazi, citeam undeva ca natiunile civilizate ar trebui sa doboare impreuna, cu manie, piratii de software-uri peer-to-peer si de muzica din moment ce castigurile de la vanzarea de muzica si DVD-uri piratate ajung in mainile unor teroristi. Cine are puterea de a defini cine sunt acei pirati? Peer-to-peer nu inseamna doar un schimb de fisiere asa cum nu inseamna nici doar incalcarea drepturilor de autor. Software-uri ca Gnutella si Freenet pot fi si sunt folosite de activisti pentru a disemina informatii pe care guvernele totalitare nu le permit in presa sau la TV. Chiar mai interesant, poate, peer-to-peer ofera lectii fascinante pentru organizarea productiei, politicii, culturii, spiritualitatii si societatii. In lucrarea sa inovatoare despre implicatiile raspandite ale peer-to-peer, Michel Bauwens sustine ca peer-to-peer ar putea dezvalui baza unui nou model de civilizatie ale carui premise sunt organizarea de jos in sus, valorile de colaborare si implicarea directa in procesul luarii de decizii de catre masele carora pana acum le-a fost refuzata o voce in modul in care este condusa lumea ( http://noosphere.cc/peerToPeer.html).

Intrunirile de tipul WSIS ar trebui sa incerce sa promoveze intelegerea impactului social real pe care il au tehnologiile ca peer-to-peer, in loc ca acestea sa fie reduse la statutul de calomnie al pirateriei. Dar daca singurii care frecventeaza asemenea intruniri sunt cei care au un interes in a deforma realitatea, atunci la ce bun? Aceste intruniri coopteaza intotdeauna ONG-uri, activisti si oameni care aleg sa fie implicati in procese. Dar asa cum observa Alan Toner, ONG-urile sunt marginalizate de catre structura si organizarea WSIS. Ori nu li se acorda spatiu si timp pentru a isi putea exprima preocuparile, ori sunt grupate impreuna intr-o cladire aflata la mare distanta de unde se poarta vreo discutie de substanta. ONG-urile au nevoie de un spatiu, un forum unde sa se poata dezvolta in voie procesul de fertilizare reciproca intre diverse puncte de vedere, idei si proiecte. Ca ne place sau nu, acest spatiu nu va fi oferit de WSIS.

> Noua noua Renastere

Spatiul pentru discutii si actiune concertata va fi oferit de oameni care sunt cei mai interesati de modul in care tehnologia ne afecteaza vietile. In paralel cu WSIS, exista WE SEIZE!, un contra-eveniment care pentru cateva zile va deveni punctul de coordonare a activismului de tactical media, si care, sa speram, va sadi samanta actiunii directe. Oficial, WE SEIZE este organizat in jurul a trei domenii tematice: o conferinta strategica (9 si 10 decembrie), un laborator polimedia si un eveniment "high noon" (10 - 12 decembrie) si este finantat in parte din fonduri de la Institutul pentru o Societate Deschisa. Voluntarii, care au depus timp si energie enorme pentru materializarea viziunii lor privind un peisaj tehnologic deschis si participatoriu, au muncit sa asigure faptul ca orice se va intampla va fi transmis in video si audio streaming asa incat cei care nu vor putea veni la Geneva sa fie totusi bine informati. Oricine e binevenit sa se implice, si se face tot posibilul pentru a facilita cea mai larga participare posibila. Se va instala Wi-Fi, iar prin ateliere
practice si prezentari se vor oferi informatii despre "do-it-yourself". Ateliere pe o varietate de teme, inclusiv software "free" sau "open source" si encryption vor avea loc pe intreaga durata a contra-summit-ului. Activisti Indymedia vor instala un centru independent de comunicatii, oferind o acoperire mediatica alternativa a evenimentelor.

WE SEIZE! are loc in Geneva, dar zgomotul sau ajunge departe, pe plan mondial: incurajeaza participarea oricui indiferent de locatie geografica, si oamenii raspund acestei chemari. Aspectul organizatoric al WE SEIZE este transparent: totul se decide intr-un stil democratic pe lista de email principala care e deschisa publicului, cu informatii suplimentare si actualizare oferite la paginile Wiki ale site-ului We Seize, si prin canalul IRC pentru comunicarea sincronica in real-time. Discutiile si prezentarile vor fi fara formalitati, si oricine este binevenit/-a sa propuna si sa tina o prezentare. Distinctia dintre audienta si vorbitor va fi estompata deoarece scopul nu este numai de a educa si informa dar si de a avansa telurile unei comunitati globale -- o retea interdependenta de oameni cu vederi deschise care incearca sa obtina o cooperare de proiecte, idei si grupari.

Unii ar dori sa ne faca sa credem ca WE SEIZE! este precursorul unei revolutii, sau cel putin un semn al unei revolutii in desfasurare. Dar ce vad eu nu este o revolutie. Este o renastere politica, sociala, culturala si economica. Eu vad lume adunandu-se pentru a impartasi din ei cu altii si pentru a re-construi lumea conform convingerilor si viselor lor. Vad o re-formulare a ceea ce a devenit comunitatea de tactical media din cyberspace in jurul valorilor comunale, reciprocitatii, si eticii. Iar renasterea in mijlocul careia ne aflam acum este la fel de profunda ca cele care au venit inaintea ei. Nu mai suntem limitati de geografie, sau macar de vreo superioritate tehnologica si culturala divina. Unelte dezvoltate pe cai "de jos in sus" ne dau puterea de a deveni autorii propriilor noastre vieti si arhitectii propriilor noastre modalitati de guvernanta. Noi, oamenii, putem acum, pentru prima oara in istorie, sa ne reinventam culturile si societatile intr-un fel nemaiauzit. Suntem noul "establishment" care se ridica din cenusa vechii lumi a impotentei culturale, ineficientei economice, si megalomaniei politice. Noi cream uneltele si lumea se schimba odata cu noi, pe masura ce avansam.

Napster si alte software-uri care functioneaza asemanator inseamna "corectarea pietei datorita esecului radioului comercial nu numai de a se adapta la Net" ( http://doc.weblogs.com/2003/12/06#theNewTradition), weblog-urile ne dau posibilitatea de a revendica un nivel superior de constiinta democratica ( http://joi.ito.com/static/emergentdemocracy.html), comunitatea de software "free/open source" demonstreaza ca pasiunea, cooperarea si talentul dau de furca deja capitalului. Nu ar trebui sa incercam sa ne revoltam impotriva vechii ordini. De fapt, cred ca vechea ordine se revolta impotriva noastra, incercand spasmodic sa isi asigure cateva ultime momente de rasuflare. Nu avem nevoie sa ne consumam cu tot felul de lupte; in schimb, ar trebui sa cream legaturi si sa ne pese de noile probleme majore care se desfasoara in fata noastra. Nu e nici o revolutie de pornit aici. E timpul s-o numim o re-nastere, o renastere a identitatilor noastre intr-o lume digitala. Va indemn sa nu sufocati vena de inovatie care este Internetul. Nu considerati ca sangele care o hraneste sunt informatiile, girul corporatiilor, sau patentele. Nu sunt. Dati oamenilor posibilitatea de a comunica unii cu altii, si indrazniti sa colaborati cu ei. Apoi, veti fi surprinsi cat de mult se poate realiza. Altfel, tot ce ne va ramane vor fi informatii fara valoare.

-- nettime, 12 decembrie 2003
-- traducere de ruxi & andreea