LEGEA JUNGLEI

Detalii:

http://www.guardian.co.uk/world/2009/sep/22/french-police-jungle-calais

http://www.indybay.org/newsitems/2009/09/22/18622752.php

Evacuarea face parte dintr-o strategie comuna a autoritatilor anglo-franceze, prin care acestea urmaresc sa-i deporteze impreuna pe imigranti. Printre ei se numara si disidenti politici, oameni care au fost prinsi la mijloc in asa numitului “razboi impotriva terorii” (war on terror) sau oameni care incearca pur si simplu sa scape de saracia extrema din tarile lor.

Se estimeaza ca in Calais se afla aproximativ 2000 de imigranti care spera sa ajunga in Marea Britanie. Vorbim despre cele citeva sute de afgani si iraqeni care locuiesc in “Jungla”, dar mai exista si persoane din Eritreea, Sudan, Somalia si o mina de vietnamezi. Toti acestia si-au incredintat viata si banii contrabandistilor de oameni, in speranta ca vor patrunde ilegal in Marea Britanie. Marea parte dintre imigranti au ajuns in Calais in urma unor calatorii clandestine lungi, periculoase si costisitoare, prin Asia, Europa si Africa de Nord, ascunsi in camioane, barci sau mergind pe jos.

In incercarea lor regulata de a trece granita spre Marea Britanie imigrantii devin subiectul batailor repetate, arestarilor, la care se adauga raidurile politiei in tabara si distrugerea celor citeva bunuri pe care le au la dispozitie.

Citeva exemple de abuzuri ale politiei: varsa ulei peste bunurile oamenilor, toarna gaz lacrimogen in fintina de unde se alimenteaza cu apa, ii lovesc si ii bruscheaza, etc

In “Jungla” s-au raspindit boli precum scabia; exista doar 4 dusuri pentru cele citeva sute de persoane; apa nu este curata; sint doar 2 ONGuri care incearca sa-i ajute pe migranti cu hrana; la acestea se adauga grupurile de activisti No Borders.

Ministrul francez al Imigrarii Eric Besson inchide ochii in fata violarilor masive ale drepturilor omului in tarile de unde provin imigranti, la fel ca si in fata precaritatii extreme a conditiilor de trai din “Jungla”. Ministrul nu trebuie sa se insele: sa proclami “inchiderea” Junglei inseamna pur si simplu sa faci invizibila o problema care va persista, care se va repeta in alta parte. Inabilitatea autoritatilor franceze si europene de a face fata in mod corect unei astfel de situatii are un cost enorm pentru imigranti: conditiile oribile de trai in care acestia sint fortati sa traiasca, in ciuda asistentei zilnice pe care o primesc de la diversi voluntari.
Ministrul a declarat recent despre “Jungla”: “au fost aproximativ 700 de persoane acum citeva luni, acum nu au mai ramas decit 300”. Sute dintre acesti oameni - barbati, femei, adolescenti si copii - au fost terorizati incontinuu in incercarile si visele lor de a ajunge intr-un loc mai bun, intr-o tara mai buna. Asadar, au fost expusi unor noi violari ale drepturilor omului, care se adauga celor suferite in tarile de origine.

Agentia pentru Refugiati a Natiunilor Unite (UNHCR) a deschis in Callais un birou care sa-i ajute pe oameni sa ceara azil in Franta, Italia sau alte tari din Europa. Insa multi dintre refugiati ar dori sa mearga in Marea Britanie deoarece percep proiectele lor de viata ca fiind mai bune acolo.

Uneori, in incercarea disperata de a ajunge in Marea Britanie, cei care au fost amprentati deja in alte tari (prin urmare fortati sa aiba statutul de refugiati doar in acea tara) recurg la mijloace extreme cum ar fi arderea miinilor in speranta ca amprentele vor disparea. “Problema este ca, o data ce au fost amprentati in Italia, de exemplu, in numele Conventiei de la Dublin, sint obligati sa continue sa ramina in Italia”, explica Ben Rawlence de la Human Rights Watch. “Dar ei vor sa mearga intr-o tara cu un sistem social mai bun, unde pot obtine locuinte, training si o mina de ajutor ca sa-si poata incepe o viata noua”. Dar de ce ar accepta eritreenii o intoarcere “voluntara” in tara lor (cunoscuta pentru regimul deosebit de opresiv)? De ce ar accepta afganii si sudanezii, in numele unui text european, Dublin II, tranferul lor in Grecia, o tara denuntata si condamnata in mod regulat pentru abuzurile repetate si tratamentul rau al celor care cauta azil si al imigrantilor in general?

CU TOATE ACESTEA, SE POATE FACE CEVA PENTRU ACESTI OAMENI!

Activisti No Borders din Franta, UK, Germania, Italia, Franta, Belgia si Olanda au fost alaturi si au lucrat impreuna cu imigrantii inca de la inceputul verii. Ei au monitorizat raidurile politiei, aresturile, au asigurat ajutor medical si i-au ajutat pe oameni cu pasarea unor informatii legale.

In afara de rezistenta in fata represiunii politiei, activistii analizeaza in prezent optiuni legate de acomodarea alternativa a migrantilor. O posibila solutie ar fi procurarea unor corturi ieftine pentru unii dintre migranti. Acest lucru s-a intimplat deja cu succes atunci cind o alta tabara de refugiati afgani (Hazara) a fost distrusa in august.

AVEM NEVOIE DE AJUTORUL TAU!

Din partea activistilor No Borderes care ii sprijina pe migrantii din Callais:

Incurajam oamenii sa doneze bani necesari cumpararii de corturi. Sugestia donata este de 5 lire, sau oricit va permiteti. Munca noastra a fost sustinuta pina acum de astfel de mici donatii si de bani dati din buzunarul nostru. Va rugam donati! Multumim!

CUM SA DONATI
Va rugam faceti un transfer in contul bancar Callais No Borders. Din pacate, deoarece este un cont international, transferurile pot fi facute doar prin telefon si nu prin internet.

Account Holder : ASS A L D I R

IBAN : FR76 1350 7001 4747 0335 7190 547

BIC : CCBPFRPPLIL

Bank: Banque Populaire du Nord

MULTUMIRI!

Pentru orice fel de probleme sau sugestii, scrieti-ne la

calaisoldiarity (at) gmail.com

ALTE SURSE DE INFORMARE

Articol despre “Jungla”

http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/refugees-in-calais-jungle-barred-from-crossing-uk-shores-1790454.html

Video realizat in vara de un jurnalist de la The Guardian:

http://www.guardian.co.uk/world/video/2009/aug/03/calais-jungle

Foto-reportaj

http://www.flickr.com/photos/saraprestianni/sets/72157621821593471/show/

Despre refugiatii din Eritreea:

http://www.guardian.co.uk/uk/2009/jul/30/calais-eritreans-asylum-seekers

Materiale realizate de activisti:

CALAIS MIGRANT SOLIDARITY (CMS): www.calaismigrantsolidarity.wordpress.com
si
CALAIS WITNESSES (CW): www.calaiswitness.wordpress.com

(Cele 2 grupuri au aparut in urma intrunirii No Border Camp care a avut loc in iunie. CW isi concentreaza eforturile pentru a face cunoscute probleme migrantilor catre publicul larg, in timp ce CMS reprezinta o organizatie umbrela pentru grupuri si indivizi care vin in Callais in semn de solidaritate cu tabara de refugiati, monitorizind totodata abuzurile politiei)

Un video realizat de un activist CSM care arata citeva dintre abuzurile politiei

http://www.dailymotion.com/megaphone01

Foto-reportaj de la NoBorder Camp din Callais, iunie 2009

http://www.contre-faits.org/spip.php?mot88

Fotografii si relatari Indymedia UK

http://www.indymedia.org.uk/en/2009/07/435359.html