:: radio FF / 31.03.04
Cind aveam 9 ani, am plecat din Romania cu parintii, in azil politic. Dupa multa vreme, m-am intors fiindca am auzit ca aici a fost o revolutie. O caut, dar inca n-o gasesc. - Joanne Richardson
Radio Fara Frecventa a pornit de la ideea ca mijloacele de comunicatie ar trebuii sa fie la indemina tuturor. Cele mai multe piedici le-am intimpinat cand am incercat sa infiintam un post de radio independent, care exprima vocea tinerelior, idei iesite din 'mainstream', si fara comercialismul vulgar care exista pe posturile actuale.Am dorit sa ne incadram intr-o istorie de radio independent in alte tari, care se cheama miniFM - adica radio liber facut pe emitator de 1 watt. In Italia in anii 70 si Japonia anii 80, ca sa dau doar doua exemple, unde legile erau foarte dure, s-au creat posturi de 1 watt pentru ca 1 watt nu avea acoperire pe raza mare si iesea de sub incidenta legilor pentru licenta. In Japonia, in anii 80, licentele se acordau numai posturilor guvernamentale.
In Romania de astazi mi se pare ca situatia e si mai grava. Legea care permite emiterea la 1 watt fara licenta (citizen's band radio) in alte tari aici nu exista. E ilegal si pedepsit cu inchisoarea sa emiti fara licenta la orice putere, chiar daca semnalul se prinde numai pe citeva strazi. Si este imposibil sa obtii licenta ca radio independent si non-comercial - legea propusa de Attila Gasparik de la CNA care ar fi permis organizatiilor independente si ONG-urilor sa obtina licenta a fost respinsa categoric, deci numai posturile guvernamentale si comerciale (cu bani si pline de reclame) pot obtine licente; radioul comunitar e interzis. Un cerc vicios, 'catch 22' in engleza. Democratia nu inseamna sa mergi o data la patru ani la vot si sa alegi intre citeva alternative, una mai proasta decit cealalta, ci sa ai posibilitatea sa te exprimi zilnic, sa-ti organizezi institutiile tale si sa creezi radio sau televiziune, in loc sa asculti si sa privesti in mod pasiv. Ar trebui sa ne dezobisnuim de legea tacerii, sa indraznim sa cerem schimbarea legilor care in loc sa ne sprijine, ne subjuga.
La inceputul lunii octombrie 2002 impreuna cu Derek Holzer, un partener din organizatia internationala Next 5 Minutes, am organizat un atelier de radio - ne-am orientat spre tehnologii 'streaming', care ne permit sa facem un post de radio independent pe internet (acum aceasta e singura varianta legala in Romania - si cine stie pentru cit timp). In cadrul atelierului Derek a facut si o demonstratie 'miniFM', adica a aratat cum se construieste o antena si cum ar putea fi folosit un emitator de 1 watt. Le-am aratat tuturor celor care au venit cit de usor este (si tehnic si economic - aparatura a costat sub 100 dolari); singura piedica in ziua de astazi e una legala. Pe 1 noiembrie am anuntat peste tot, in locuri publice din Cluj si in media locala si nationala, lansarea Radioului 'Fara Frecventa', 106.1 FM. Luna Amara a cantat despre poporul fermecator roman, politisti, si respect pentru cei batrini, Alexandru Vakulovski a citit manifeste, l-a propus pe Paul Goma presedinte, altii au citit poezii si proza si au facut actiuni graffiti. Lansarea Radioului Fara Frecventa, cum sugereaza numele, a fost o poanta, un 'media hoax' - de fapt, existam on-line si fara frecventa. Emisiunea din 1 noiembrie a fost interna si auzita numai in sala unde a avut loc happening-ul - cei din afara, care ne-au cautat pe 106.1 n-au gasit nimic. Am vrut ca in momentul 'lansarii' sa ne imaginam, toti care am fost presenti, cum ar fi sa traim intr-o zona eliberata, unde e posibil sa ne exprimam asa cum vrem, pe teme pe care le consideram importante, fara sa fim amenintati cu inchisoarea pentru dorinta de a comunica liber. Intentia noastra a fost sa trezim constiintele, sa pornim o dezbatere, sa inceapa oamenii sa se intrebe cum si de ce nu e posibil sa facem radioul nostru, si sa dezlantuim o campanie pentru schimbarea legilor totalitare.
Dupa 'lansarea' radioului am primit citeva telefoane ciudate care cereau informatii sub pretexte false (chipurile de la studenti care vroiau sa se implice, dar care au pus intrebari foarte detailate despre cum si cine si ce si unde si la ce ora si ce continut, si cu voci cam batrine). Prieteni de aici si din strainatate ne-au intrebat daca nu ne e frica de o investigatie sub lupa, ca va pune CNA si SRI ochi pe noi. As zice mai degraba ca lucrurile stau invers, ca Romania, in momentul actual, e sub o lupa internationala. Radio Fara Frecventa este in parteneriat cu o organizatie internationala cu peste 100 de membri - teoreticieni, profesori, scriitori si producatori media cunoscuti prin toata lumea care avem puterea mijloacelor de comunicare internationale in spatele nostru (televisiunile din Olanda, America, si Australia, revistele din Anglia, Germania, Italia si Spania, mailinglisturi internationale, institutii globale care investigeaza violari ale drepturile omului si altele care promoveaza presa si media libera).
In Romania, in judetul Cluj, in primul rind si in momentul actual cerem posibilitatea sa facem postul nostru de radio in mod legal si cu frecventa. Cerem dreptul sa traim fara frica sa ne exprimam si nu aceptam compromisuri. Nu cautam neaparat sa ne indeplinim scopul in mod zgomotos sau sa ne implicam intr-un scandal media, dar sintem pregatiti sa facem unul pe plan international, daca e nevoie.
Semnat de Adrian, Andrei, Cipri, Danut, Gloria, Joanne, Liviu, Mihai, Mihnea, Nick, Raluca, Sandu, Stefan si Tavi (echipa Radio Fara Frecventa, Luna Amara, si cenaclu KLU). Vrem sa clarificam ca numai noi ne asumam responsabilitatea pentru lansarea Radioului Fara Frecventa; cei care ne-au gazduit spatiul pentru atelierul in octombrie si "lansarea" pe 1 noiembrie nu sint implicati in proiectul nostru.
Cluj, Noiembrie 2002
|