In anul 1994, pentru prima data in istorie, o planta modificata genetic a fost cultivata in scop comercial. Introducerea in SUA a soiului de rosie FlavrSavr a marcat inceputul unei noi ere in domeniul agriculturii Totusi, cand prima recolta de soia si porumb MG era pe punctul de a fi exportata spre Europa, consumatorii de pe continent si-au exprimat dezacordul fata de aceste alimente. In multe tari din UE introducerea pe piata a alimentelor MG a esuat, iar in prezent marea majoritate a producatorilor si comerciantilor en-detail din domeniu garanteaza aprovizionarea cu produse nemodificate genetic.

> CE ESTE INGINERIA GENETICA?

Ingineria genetica (GE) este fuziunea celulelor care nu fac parte din familia taxonomica, tehnica ce depaseste granitele unei reproduceri naturale si care nu este o modalitate traditionala de inmultire si selectie. Ingineria genetica este o ramura relativ noua a stiintei, denumita in mod inselator noua biotehnologie, in incercarea de a o apropia utilizarii vechi de secole a proceselor biologice, cum ar fi cele de fabricare a painii sau a berii. Ingineria genetica implica recoltarea de gene din celulele unui organism si modificarea acestora intr-un anumit mod. Acest lucru permite oamenilor de stiinta sa transfere gene intre specii diferite, obtinand astefel organisme modificate genetic cu caracteristici noi. Ingineria genetica a oferit oamenilor de stiinta o modalitate de a recrea si “imbunatati” organismele vii. Cei implicati in acest domeniu sustin ca aceste “imbunatatiri” vor spori eficienta si productivitatea. In realitate, scopul principal este acela de a-si creste profitul.

Plantele de cultura rezultate din experimentele de inginerie genetica reprezinta mai mult decat urmatoarea generatie de varietati vegetale rezultate din tehnologia moderna, high-tech. Ele prezinta doua caracteristici specifice care le pot transforma intr-un pericol special pentru sanatatea umana sau mediul inconjurator: (1) In primul rand, plantele GE contin gene si caractere care sunt complet noi pentru speciile tinta (receptoare), mediul lor de viata si fondul lor genetic. In timp ce ameliorarea clasica poate transfera gene numai intre varietati inrudite de plante sau intre specii apropiate din punct de vedere filogenetic, ingineria genetica permite mobilizarea unor gene intre specii radical diferite. Nici un ameliorator care foloseste metode traditionale n-ar putea incrucisa un crap cu un cartof, sau o bacterie cu o planta de porumb. Efectele genelor sau a fragmentelor de gene noi introduse in conditiile lumii reale, in diferite conditii climatice sau in interrelatie cu diferite boli si daunatori, sunt absolut impredictibile, reprezentand un pericol nu numai pentru planta de cultura dar si pentru speciile inrudite si intregul ecosistem al acesteia. (2) In al doilea rand, procesul de inginerizare genetica nu este nici precis, nici directionat, ci mai degraba o interventie brutala sau chiar un bombardament. Noua gena introdusa se poate integra oriunde in genomul plantei receptoare. Ea nu poate fi directionata spre un site specific intre genele plantei receptoare, dar nici nu se cunoaste, intotdeauna, dupa transfer locul de integrare. Deoarece, modul de expresie a unei gene sau fragment de gena depinde in mare masura de locul de integrare si fondul genetic existent, se poate considera ca este un noroc daca noua gena functioneza conform asteptarilor si nu se inregistreaza modificari majore in performantele plantei receptoare.

> RISCURILE PENTRU MEDIU

Ingineria genetica si produsele sale au aparut numai in ultimii 20 de ani. De aceea, este aproape imposibil de evaluat impactul potential al speciilor trangenice asupra mediului. Totusi, pornind de la observatiile efectuate in situatii similare cu specii naturale, oamenii de stiinta au sugerat urmatoarele efecte:

1. Crearea de noi daunatori: a planta de cultura care a fost modificata prin inginerie genetica pentru a fi toleranta fata de saruri ar putea scapa (evada) din lanul de cultura, ar putea invada estuarele, sufocand vegetatia naturala a acestui habitat.

2. Amplificarea problemelor cu daunatorii deja existenti: plantele de cultura sunt capabile de a transfera gene la distante de kilometrii la specii inrudite, prin polenizarea mediata de vant sau insecte, unele dintre aceste specii putand fi buruieni cunoscute. Astfel, genele straine de la plantele de cultura cu caractere inginerizate, cum ar fi toleranta la erbicide sau uscaciune, ar putea fi transferate la buruieni, facandu-le si mai greu de controlat.

3. Afectarea speciilor nevizate, non-tinta: virusurile, microorganismele sau plantele modificate genetic pentru a omora insectele daunatoare ar putea afecta si insectele utile. In experimentele de laborator, bacteriile modificate pentru a converti reziduurile vegetale cum ar fi frunzele in alcool, cu scopul utilizarii acestuia ca si combustibil, au determinat reducerea populatiilor de ciuperci (fungi) benefice. In unele cazuri, au fost omorate si ierburile din zone invecinate prin otravire cu alcool.

4. Reducerea biodiversitatii prin inlocuirea speciilor native: plantele de cultura GE care au un avantaj de supravietuire ar putea evada din campurile de cultura, ar putea invada alte ecosisteme si ar putea inlocui alte specii. Aceasta pierdere a biodiversitatii ar putea diminua sever abilitatea ecosistemelor sau speciilor de a raspunde cu succes la stessuri neasteptate, cum ar fi uscaciunea sau bolile.

5. Irosirea unor resurse biologice valoroase: bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) este utilizata in mod curent ca si pesticid natural. Cercetatorii, insa, au modificat genetic numeroase plante de cultura cu Bt si acest fapt ar putea grabi viteza cu care diferite insecte se adapteaza si devin rezistente fata de Bt, facand tehnologia inefectiva.

> RISCURILE ASUPRA SANATATII

Principalele griji referitoare la siguranta alimentelor care contin derivate GE se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:

1. Testele analitice existente si bazele de date continand substantele toxice naturale sau nutrientii prezenti in alimentele conventionale nu sunt adecvate pentru a testa modificarile neintentionate ale derivatelor GE;

2. Ingineria genetica poate afecta in mare masura toxinele, alergenii sau nutrientii din alimente;

3. Alergiile asociate alimentelor pot fi exacerbate prin inginerie genetica;

4. Folosirea genelor marker care confera rezistenta la antibiotice in unele alimente GE ridica probleme de sanatate.

Doua rapoarte, realizate de medici, au evidentiat cresterea ingrijorarii printre medicii profesionisti in legatura cu siguranta si reglementarea GMO. Un raport a fost realizat de Asociatia de Mediu a Medicilor Irlandezi, fiind publicat in martie 2001 ca raspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul intrebarii toate cele 3 argumente de baza pe seama carora raportul solicitat de guvern isi bazeaza concluzia ca alimentele GE nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea umana. Asociatia Medicilor Irlandezi a respins afirmatiile raportului care sustineau: “datele stiintiifice asupra sigurantei produselor alimentare GM actuale sunt sustinute de lipsa oricarui raport privind efecte adverse rezultate din consumul lor”. Dr. Cullen de la Asociatia Medicilor a spus: “Lipsa totala a etichetarii inseamna ca virtual este imposibil sa se stabileasca o legura cu alergiile posibile”. Ea a adaugat ca in ultimul timp s-a constatat o crestere constanta a numarului de alergii fata de soia printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma daca este in legatura cu alimentele ce contin soia GE, deoarece nu exista obligativitatea etichetarii acestor produse conform legislatiei EU ... Un alt raport recent al guvernului austriac, avand o autoritate ridicata, a prezentat rezultatele examinarii aplicatiilor de introducere pe piata a plantelor GE conform legislatiei EU, in privinta datelor prezentate pentru siguranta alimentelor. Raportul caracterizeaza astfel documentele prezentate de companiile biotech: “Efectele toxice potentiale rezultate din insertia transgenei ca efecte secundare nu sunt luate in considerare in nici un caz. Majoritatea testelor toxicologice nu au fost realizate conform pprogramelor de asigurare a calitatii cum ar fi Good Laboratory Practise (GLP – Practica Corecta de Laborator) ... Nu s-au realizat testari directe ale potentialului alergic al GMP sau produselor acestora...”

> CULTIVAREA IN SCOP COMERCIAL A OMG-urilor IN ROMANIA

Romania are o istorie relativ indelungata in ceea ce priveste cultivarea soiurilor MG. Avand in vedere ca primele soiuri de soia si porumb modificate genetic au fost cultivate in America de Nord in anul 1996, Romania a inceput cultivarea acestora doar doi ani mai tarziu. Conform Ministerului Agriculturii, in Lista oficiala a soiurilor de plante de cultura din Romania pe anul 1998 au fost intro-dusi 12 hibrizi de cartof, soia, sfecla de zahar si porumb MG. Un raport din noiembrie 1999 al Departamentului pentru Agricultura al SUA (USDA) mentioneaza: “In lipsa unei legislatii specifice in domeniu, Guvernul Romaniei a permis celor trei mari companii americane din domeniul OMG-urilor, sa inceapa in anul 1998 pe teritoriul Romaniei testarea semintelor modificate genetic.” ... In octombrie 1999 revista bucuresteana de limba engleza “Buisness Week” consemna ca din cauza faptului ca in alte tari reglmentarile referitoare la OMG-uri sunt din ce in ce mai stricte, Romania constituie o baza mai accesibila de efectuare a experimentelor legate de OMG-uri.

Un raport al USDA din februarie 2000, mentioneaza ca in anul 1999 culturile de soia modificate genetic RR acopereau deja o suprafata de 15 000 ha, aproximativ 20% din totalul suprafetei cultivate cu soia. Soia modificata genetic este detinuta de compania americana Monsanto si a fost creata sa fie rezistenta la erbicidul pe baza de glifosat, erbicid produs de Monsanto si vandut sub denumirea de Roundup. In 2002 USAID estima ca suprafata cu soia MG era de aproximativ 50 000 ha, dintr-un total de 100 000 – 120 000 ha cultivate cu soia. De altfel, cultivatorii de soia RR sustin ca 75% din suprafata cultivata cu soia din Romania era MG, avand in vedere faptul ca anumiti agricultori pastreaza semintele MG pentru a le planta in sezonul urmator si folosesc erbicid pe baza de glifosat.

In Romania a fost initiat un proiect finantat de Banca Mondiala, pentru transferarea genelor Bt concepute de catre compania Monsanto in soiurile de cartof existente in Romania. Proiectul Bancii Mondiale in Romania este evaluat la 14 milioane dolari si este sustinut printr-un imprumut de 11 milioane dolari de la Banca Mondiala. Coordonatorul proiectului se numeste Paun Ion Otiman, care este si rectorul Universitatii din Timisoara. Domnul Otiman este membru si in Comisia pentru Securitate Biologica, fiind si senator din partea Partidului National Liberal (PNL).

Proiectul Bancii Mondiale referitor la soiurile de cartof MG nu are sens din punct de vedere economic. In UE n-a fost autorizata nici cultivarea, nici comercializarea soiurilor de cartof Bt. Mai mult decat atat, exista in acelasi timp si refuzul consumatorilor din Uniune de a consuma alimente MG. In 2007, cand Romania spera sa adere la piata unica a UE, exista probabilitatea ca orice soi de cartof Bt sa fie scos de pe piata. In incercarea sa de a interveni in politica UE, SUA foloseste Romania pentru a cauta sprijin printre tarile candidate la aderare.

> AMENINTAREA REPREZENTATA DE OMG-urile SCAPATE DE SUB CONTROL

Romania se gaseste in prezent prinsa intre marile companii producatoare de seminte din SUA, cum ar fi Monsanto si Pioneer, companii sustinute in mod intensiv de Guvernul american care promoveaza intr-un mod agresiv biotehnologiile agricole. Cultivarea soiurilor MG in Romania ameninta biodiversitatea acesteia si potentialul existent pentru desfasurarea unei agriculturi ecologice. De exemplu, soia RR este cultivata in Transilvania, in zona cuprinsa intre Cluj si Sighisoara. Folosirea pe scara larga a erbicidelor, ca de exemplu Roundup, va distruge marea varietate a regiunii, potentialul pentru eco-turism si mijloacele de trai ale cultivatorilor adepti ai agriculturii organice, care sunt din ce in ce mai multi. Agricultura biologica si cea bazata pe OMG-uri sunt incompatibile. De exemplu, culturile modificate genetic ameninta culturile organice din cauza numarului foarte mare de polenizari incrucisate si deoarece exista necesitatea de a separa culturile modificate de cele nemodificate genetic.Comercializarea OMG-urilor ar putea avea repercursiuni si pe plan socio-economic, prin pierderea de catre Romania a pietelor de desfacere din Uniunea Europeana, unde cererea este axata pe alimente nemodificate genetic.

Romania nu este in concordanta cu restul Europei din acest punct de vedere. Acest lucru va ridica probleme in ceea ce priveste aderarea la UE. Soiul de soia rezistent la Roundup al companiei Monsanto nu a fost aprobat pentru cultivare in cadrul UE. O data cu intrarea in vigoare a noilor reglementari ale UE cu privire la Urmarirea si Etichetarea noilor Alimente si Furaje intrate pe piata toate derivatele din soia vor trebui inscriptionate, chiar daca ADN-ul strain va putea fi detectat. De asemenea, nici un soi de cartof MG nu a primit aprobare pentru a fi cultivat sau comercializat in cadrul UE. Pana in 2007, cand Romania spera sa adere la UE, toate alimentele care contin mai mult de 1% OMG sau derivate din acestea vor trebui sa fie inscriptionate, conform unui sistem predefinit. In prezent nu exista nici macar un laborator acreditat pentru testarea OMG-urilor, nicidecum un sistem pentru separarea culturilor modificate fata de cele nemodificate genetic.

> LIPSA DE INFORMARE A POPULATIEI

Faptul ca in Romania se cultiva deja, pe scara larga, soiuri MG nu a ajuns, inca, la cunostiinta publicului larg. Romanii consuma fara stirea sau consimtamantul lor alimente derivate din OMG-uri. Desi capitolul IV (partea a doua) din noua ordonanta cu privire la OMG-uri instituie in sarcina Comisiei, a autoritatiilor stiintifice si a altor organisme abilitate informarea publicului larg despre OMG-uri, pana in prezent nu s-a intreprins aproape nimic in acest sens. Un oficial al Ministerului Agriculturii, Dr. C-tin Sin, a fost citat spunand ca in anul 1999 seminte modificate genetic au fost inregistrate in Lista oficiala a soiurilor de plante cultivate in Romania, dar fara mentiunea ca acestea ar fi MG. Acelasi oficial a declarat ca publicul larg nu a fost informat despre existenta semintelor MG “din cauza lipsei de de resurse financiare”.

Noua lege cu privire la OMG-uri (art. 16) instituie obligatia Ministerului Mediului de a informa si de a consulta opinia publica in legatura cu orice cerere care i-ar fi adresata in legatura cu OMG-uri. Capitolul VI (art. 27) enumera informatiile care nu pot ramane confidentiale. Cu toate acestea Ministerul Mediului nu a cerut consultari – nici macar din partea ONG-urilor de mediu – in legatura cu recenta cerere adresata de Institutul de cercetari pentru cereale si plante tehnice din Fundulea, cu privire la distributia unui soi de grau MG rezistent la fusarium. Legea cu privire la OMG-uri prevede o perioada de 10 zile de la primirea cererii pe care Ministerul Mediului o are la dispozitie pentru a cere consultari si comentarii, dupa care opinia publica are la dispozitie o perioada de 30 de zile in care sa ofere consultarile cerute, acestea trebuind sa fie luate in considerare de catre minister atunci cand ia decizia cu privire la problema in discutie.

Fara acces la informatie nu poate exista nici participare publica in procesul luarii deciziilor. In ca-drul Comisiei pentru Securitate Biologica nu exista reprezentanti ai societatii civile. Spre deosebire de Romania, in Ungaria, Comisia pentru Securitate Biologica cuprinde printre cei 17 membri ai sai si 4 ONG-uri: 2 din partea ONG-urilor de mediu si 2 din partea consumatorilor. De asemenea, in Polonia, dintre cei 19 membri ai Comisiei pentru Securitate Biologica 3 sunt ONG-uri.

> CONCLUZII

1. In Romania se cultiva la scara larga soiuri modificate genetic, dar nu exista un sistem functional de separare a culturilor modificate de cele nemodificate genetic si nici un sistem de etichetare a alimentelor care contin OMG-uri. Soiul de soia RR, precum si cel de porumb Bt sunt cultivate pentru comercializare in Romania cel putin incepand cu anul 1999. De asemenea au existat si distibuiri de soiuri de porumb si sfecla de zahar MG. Din cauza lipsei unui sistem de monitorizare post-aprobatorie a OMG-urilor, precum si a unui sistem functional de separare a culturilor modificate genetic de cele nemodificate, intreaga productie agricola a Romania devine suspecta de contaminare cu OMG-uri, indiferent daca aceasta este rezultatul unei polenizari incrucisate sau a neidentificarii si separarii culturilor modificate de cele nemodificate genetic.

2. Inexistenta unui control din partea unui organism independent asupra activitatilor de inginerie genetica. Cativa dintre oamenii de stiinta, membri ai Comisiei pentru Securitate Biologica, au interese in cultivarea OMG-urilor. De exemplu, Paun Ion Otiman este membru atat in Comisia pentru Securitate Biologica cat si coordonatorul proiectului finantat de Banca Mondiala pentru dezvoltarea soiului de cartofi Bt. Unde este Ministerul Agriculturii cand vine vorba despre apararea intereselor agronomice ale Romaniei? Unde este Ministerul Sanatatii cand trebuie protejata sanatatea publica? Unde este Ministerul Mediului cand este in cauza prezervarea biodiversitatii Romaniei? Atata vreme cat lipseste un control din partea unui organism independent si democratic toti romanii, cultivatori, producatori, exportatori, consumatori, au de pierdut

3. Inexistenta unui control democratic asupra activitatilor de inginerie genetica. Nu exista transparenta in ceea ce priveste reglementarile Romaniei in domeniul distribuirii si utilizarii OMG-urilor in mediul inconjurator. Desi OMG-urile sunt eliberate in mediu si in lantul alimentar, publicul larg nu este informat nici cu privire la acest lucru, nici cu privire la alimentele pe care le consuma. Nu exista nici o procedura de informare a opiniei publice cu privire la acest lucru, chiar daca Romania este membra a Conventei Aarhus. Deci, ONG-urile de mediu, agricultorii, reprezentantii bisericii, precum si consumatorii, opinia publica in general, sunt exclusi de la participarea la discutii bine documentate, in ciuda faptului ca aceste biotehnologii pot avea un impact urias asupra nivelului lor de trai, precum si asupra mediului inconjurator si a sanatatii.

4. Legea romana referitoare la OMG-uri nu se armonizeaza cu prevederile UE in domeniu. Politica Europei referitoare la OMG-uri a devenit foarte restictiva, ca raspuns la ingrijorarile fata de siguranta alimentatiei exprimate de consumatori. Moratoriul impus de UE inca din octombrie 1998 in legatura cu aprobarea de noi OMG-uri nu va fi ridicat pana la definitivarea regulilor privind urmarirea, etichetarea si durabilitatea acestora. Unele dintre soiurile MG cultivate in (sau importate de catre) Romania nu sunt aprobate de catre UE. Daca aceste OMG-uri nu vor fi aprobate de catre UE pana la aderarea Romaniei, ele vor trebui sa fie retrase de pe piata cu costuri considerabile. Mai mult decat atat, conform directivei UE nr. 2001/18/EC, revizuita, toate soiurile MG cultivate in prezent in Romania vor trebui sa fie retrase de pe piata pana cel tarziu in 2008, deoarece contin gene ce confera rezistenta la antibiotice.

5. Culturi traditionale sau agricultura genetica (GE) in Romania? Pe de o parte, Guvernul Romaniei a publicat in anul 2000 o lege in legatura cu agricultura biologica, promovand-o in acelasi timp in regiunile muntoase ale tarii. Pe de alta parte, insa, incurajeaza si agricultura pe baza de OMG-uri. Alimentele MG se afla in antiteza cu produsele naturale. Ele incalca principiile agriculturii biologice. Si totusi agricultorii nu au nici o informatie despre ceea ce ar putea fi cultivat in ferma vecina. Nu au fost luate nici un fel de masuri pentru a reduce polenizarea incrucisata dintre soiurile MG si corespondentele lor organice. Daca Romania doreste cu adevarat sa dezvolte un program propriu de agricultura organica, atunci trebuie sa respinga orice OMG, fara echivoc. Daca Romania spera sa patrunda pe piata agricola europeana, atunci trebuie sa se mentina in frunte prin satisfacerea mereu crescandei cereri de alimente nemodificate genetic.

> CERERILE ORGANIZATIILOR

In lumina celor expuse mai sus Ecosens si Biotera cer ca:

1. Orice distribuire de OMG-uri in mediul inconjurator si lantul alimentar sa fie imediat interzise, pana la armonizarea totala a legislatiei Romaniei cu cea a UE si pana la crearea unei infrastructuri capabile sa implementeze aceste reglementari.

2. Toate licentele de import si de vanzare a semintelor MG sa fie revocate, precum si cele pentru teste de teren si pentru comercializarea oricaror soiuri de OMG-uri. Orice soi MG existent deja in Romania trebuie distrus.

3. Nici un aliment MG nu trebuie permis pe piata interna pana la instituirea unui sistem obligatoriu de urmarire a OMG-urilor. Pentru aceasta trebuie sa fie detectate toate semintele si produsele care contin OMG-uri sau derivate ale acestora, de la productie pana la consum (“de pe camp la fuculita”), iar in cazul importurilor, de la intrarea OMG-urilor in tara pana la consum (“de la frontiera la farfurie”).

4. Toate importurile de OMG-uri sa fie interzise.

5. Parlamentul sa ratifice Protocolul pentru Securitatea Biologica si sa creeze Centrul de Informare pentru Securitate Biologica, acesta urmand a fi un mijloc esential de informare a populatiei.

6. Din Comisia de pentru Securitatea Biologica trebuie sa faca parte reprezentanti ai societatii civile, inclusiv reprezentanti ai ONG-urilor, Bisericii, oameni de stiinta si demnitari.

7. Romanii sa aibe dreptul de a-si declara regiunea sau tara libera de OMG-uri.

8. Guvernul trebuie sa creeze cadrul necesar dezvoltarii agriculturii ecologice, prin stimularea cererii de alimente naturale, prin intermediul educarii populatiei si prin oferirea de stimulente economice.

9. Proiectul Bancii Mondiale pentru dezvoltarea soiurilor de cartof MG trebuie anulat.

10. Ministerul Mediului nu trebuie sa autorizeze distribuirea graului MG.

-- textul este alcatuit din fragmente dintr-un raport mult mai lung. raportul represinta o colaborare intre Alianta Nordica pentru Durabilitate (ANPED), Ecosens si Biotera, si poate fi citit in intregime la  http://omg.ngo.ro/raprom.shtml