 |
| subiecte |
 |
| :: actiune directa |
| :: altermondializare vs globalizare |
| :: anti-discriminare |
| :: cenzura |
| :: cultura |
| :: ecologie si biotehnologie |
| :: educatie |
| :: gen si sexualitati |
| :: granite |
| :: media independenta vs media mainstream |
| :: munca si productie |
| :: nationalism |
| :: noile tehnologii |
| :: pace si razboi |
| :: politica locala |
| :: postcomunism? |
|
 |
| arhiva centru |
 |
|
 |
 |
| reteaua IMC globala |
|
 |
|
| :: www.indymedia.org |
|
 |
|
|
Projects
|
| :: print |
| :: radio |
| :: satellite tv |
| :: video |
 |
Africa
|
| :: ambazonia |
| :: canarias |
| :: estrecho / madiaq |
| :: kenya |
| :: nigeria |
| :: south africa |
 |
Canada
|
| :: london, ontario |
| :: maritimes |
| :: montreal |
| :: ontario |
| :: ottawa |
| :: quebec |
| :: thunder bay |
| :: vancouver |
| :: victoria |
| :: windsor |
 |
East Asia
|
| :: burma |
| :: jakarta |
| :: japan |
| :: korea |
| :: manila |
| :: qc |
| :: saint-petersburg |
 |
Europe
|
| :: abruzzo |
| :: alacant |
| :: andorra |
| :: antwerpen |
| :: armenia |
| :: athens |
| :: austria |
| :: barcelona |
| :: belarus |
| :: belgium |
| :: belgrade |
| :: bristol |
| :: brussels |
| :: bulgaria |
| :: calabria |
| :: croatia |
| :: cyprus |
| :: emilia-romagna |
| :: estrecho / madiaq |
| :: euskal herria |
| :: galiza |
| :: germany |
| :: grenoble |
| :: hungary |
| :: ireland |
| :: istanbul |
| :: italy |
| :: la plana |
| :: liege |
| :: liguria |
| :: lille |
| :: linksunten |
| :: lombardia |
| :: london |
| :: madrid |
| :: malta |
| :: marseille |
| :: nantes |
| :: napoli |
| :: netherlands |
| :: nice |
| :: northern england |
| :: norway |
| :: nottingham imc |
| :: oost-vlaanderen |
| :: paris/île-de-france |
| :: patras |
| :: piemonte |
| :: poland |
| :: portugal |
| :: roma |
| :: romania |
| :: russia |
| :: sardegna |
| :: scotland |
| :: sverige |
| :: switzerland |
| :: torun |
| :: toscana |
| :: toulouse |
| :: ukraine |
| :: united kingdom |
| :: valencia |
 |
Latin America
|
| :: argentina |
| :: bolivia |
| :: chiapas |
| :: chile |
| :: chile sur |
| :: cmi brasil |
| :: cmi sucre |
| :: colombia |
| :: ecuador |
| :: mexico |
| :: peru |
| :: puerto rico |
| :: qollasuyu |
| :: rosario |
| :: santiago |
| :: tijuana |
| :: uruguay |
| :: valparaiso |
| :: venezuela |
 |
Oceania
|
| :: aotearoa |
| :: brisbane |
| :: burma |
| :: darwin |
| :: jakarta |
| :: manila |
| :: melbourne |
| :: perth |
| :: qc |
| :: sydney |
 |
South Asia
|
| :: india |
| :: mumbai |
 |
United States
|
| :: arizona |
| :: arkansas |
| :: asheville |
| :: atlanta |
| :: austin |
| :: austin indymedia |
| :: baltimore |
| :: big muddy |
| :: binghamton |
| :: boston |
| :: buffalo |
| :: charlottesville |
| :: chicago |
| :: cleveland |
| :: colorado |
| :: columbus |
| :: dc |
| :: hawaii |
| :: houston |
| :: hudson mohawk |
| :: kansas city |
| :: la |
| :: madison |
| :: maine |
| :: miami |
| :: michigan |
| :: milwaukee |
| :: minneapolis/st. paul |
| :: new hampshire |
| :: new jersey |
| :: new mexico |
| :: new orleans |
| :: north carolina |
| :: north texas |
| :: nyc |
| :: oklahoma |
| :: philadelphia |
| :: pittsburgh |
| :: portland |
| :: richmond |
| :: rochester |
| :: rogue valley |
| :: saint louis |
| :: san diego |
| :: san francisco |
| :: san francisco bay area |
| :: santa barbara |
| :: santa cruz, ca |
| :: sarasota |
| :: seattle |
| :: tampa bay |
| :: tennessee |
| :: united states |
| :: urbana-champaign |
| :: vermont |
| :: western mass |
| :: worcester |
 |
West Asia
|
| :: armenia |
| :: beirut |
| :: israel |
| :: palestine |
 |
Topics
|
| :: biotech |
 |
Process
|
| :: fbi/legal updates |
| :: mailing lists |
| :: process & imc docs |
| :: tech |
| :: volunteer |
 |
|
|
 |
:: fwd de la florin d., textier sarmalele reci / 29.03.06
:: http://www.hotnews.ro/articol_45509_6_-1_n650-Adevarat-si-fals-despre-manele.htm
Realitatea istorica fata cu reactiunea anti-manelistilor
Adevarat si fals despre manele
• Maneaua gen muzical plebeu.
Fals! Maneaua este istoriceste muzica domnilor. Cercetatorii ne asigura ca moda "turcestilor" a aparut in tarile romane la curtile domnesti si in mediile boieresti, aceasta muzica rafinata si senzuala reflectind gustul elitelor vremii, deopotriva sociale si culturale.
Dimitrie Cantemir insusi a fost in tinerete o vedeta a manelei, cu fani infocati la curtea sultanului.
• Maneaua - "plaga" de data recenta a societatii romanesti.
Fals! Cei dintre noi care isi amintesc de "Mona mea", "Domnisoara-domnisoara", "Cenusareasa" si alte hituri "eighties" ale trupelor Azur, Generic etc. - au de dat contorul cu mult inapoi...
Atestata de cel putin trei secole pe teritoriul tarii noastre, maneaua s-a bucurat de momente glorioase in operele unor Anton Pann, Barbu Lautarul sau Romica Puceanu.
In repertoriul inregistrat al Mariei Tanase exista o superba manea – "Pina cind nu te iubeam" – a carei perfectiune atesta rafinamentul vechii scoli romanesti de manele, cu epicentre in Dobrogea si zonele dunarene.
• "Manelismul" – stil de viata ostentativ al noilor parveniti.
Fals! Marea Doamna a manelei traditionale, Romica Puceanu, ramasa in patrimoniul folcloric prin capodopere ale genului precum "Saraiman" si "Maneaua floraresei", a dus o viata mai degraba modesta si s-a stins aproape in mizerie.
• Manelele muzica tiganeasca prin excelenta.
Fals! Dupa cum ii zice si numele inca folosit de lautari, maneaua este o "turceasca", o muzica de provenienta orientala, larg raspindita in Balcani. Daca manelele sint cintate cu precadere de catre rromi, este in primul rind pentru ca a fost muzica ceruta secole de-a rindul de boierii romani robilor lor lautari.
"Asta ni se cere", definesc si azi descendentii lor dezrobiti si dezinhibati preferintele publicului majoritar, cind se justifica in fata Prutenilor, Moculestilor si altor cerberi ai unui purism iluzoriu.
• Europa occidentala - bastion de neclintit in fata influentelor orientale.
Fals! Ocupatia maura din Evul Mediu a lasat in Spania, Occitania si Italia meridionala marci de netagaduit ale culturii arabe. Daca asemanarea dintre armoniile arabesti si cele spaniolesti este un indiciu suficient, medievistii merg mai departe in cercetarea afinitatilor subtile dintre Est si Vest.
Se pare ca, prin intermediul muzicii trubadurilor, muzica de la curtile europene a fost puternic penetrata de filonul maur, care a devenit astfel mostenire a marelui clasicism european.
Occidentul, fascinat de manelo-rapperii turci din Germania si de fusion-ul maghrebienilor din Franta (printre care Khaled si Rachid Taha sint doar virfuri de aisberg), n-ar trai nicidecum astazi primul asediu muzical sarazin.
• Manelele gen inferior.
Fals! De la cintecele goliardice pina la blues-ul nascut pe plantatiile de bumbac, s-a dovedit ca nu exista genuri inferioare. Exista cel mult neglijenta, vulgaritate si tratare neprofesionista din partea unor muzicanti avizi de cistiguri usoare.
In plus, exista vecini care vor sa-mpartaseasca intregului cartier muzica preferata (si aceasta nu prea se-ntimpla sa fie Beethoven)...
Exista posesori de automobile care vor sa-mpartaseasca intregii strazi ultimele achizitii muzicale, provenind din aceeasi zona, a neo-manelei cu tobe pacanitoare in loc de tambal, cu clape ieftine pe post de clarinet si cu voce cabotina, hahaitoare, pe portiunile in care ornamentele vocale ar trebui sa exprime sentimente adevarate.
Caci daca mai este ceva fals apropo de manelele de azi, este insasi maniera contrafacuta si nesincera cu care sint cintate de multe ori aceste cintece de dragoste si durere. Este cabotinismul cu care se traficheaza sentimente, reflectat inevitabil in forma fusarita si grabnic expediata a performantei artistice.
• Este posibila o reabilitare a manelelor, in conformitate cu valoarea muzicala a unora (nu putine) dintre produsele genului?
Doi universitari americani de origine romana raspund pozitiv: Sorin Adam Matei si Cezar Giosan au declansat recente dezbateri in presa culturala, legate de posibila recuperare a manelelor... in "cheie majora".
In timp ce primul dintre ei defineste neo-manelele ca pe un fenomen viu, prolific, de metisaj tipic spatiilor de interferenta culturala; cel de al doilea traseaza proiectul unei adevarate propasiri a manelelor, posibila prin stirnirea interesului oamenilor de cultura in a revizita aceasta muzica umila, dotati cu intentii inalte, formatoare.
E de banuit ca amindoi distinsii intelectuali de peste zari si-au putut elabora teoriile cu ingaduinta si in deplina detasare, (si) pentru ca le lipsesc vecinii care sa-i masacreze fonic cu acest adevarat "blues al Orientului"...
Florin Dumitrescu
fragment din articolul aparut in suplimentul Elle Man
28 mar 2006
|
romica puceanu
|
 |
| comentarii despre articol |
|
 |
:: informatii bune
iaia - 30.03.06 14:04
tare articolul asta!
|
 |
:: :))
yoman - 17.04.06 12:04
articolul asta a fost scris de 1 aprilie?? sincer, m-a facut sa rad :))) =)))... whatever... suntem liberi sa gandim(da' macar sa o facem corect)... am plecat sa lipesc vro 2-3 afishe anti-manele prin oras(cu mp3-playerul in ureche pe care se afla niste metallica \m/ )
si inca o data: =))))
|
 |
:: Hihi!
Victor - 10.05.06 14:44
Bravos!
Un articol care schimba atitudini :) Chiar m-ai facut sa vad altfel problema manelei - sunt din RepMol, noi nu avem manele - no - suntem mai departe de Dobrogea :) Pentru mine Romica Puceanu a insemnat conexiunea cu "ceilalti vorbitori de limba mea materna", iar neomanelele - un fenomen neintseles, motiv sa rad de peste Prut :). Niciodata nu m-am gandit ca Romica canta, de fapt manele.
Ma duc sa le spun secretul prietenilor mei! Mersi!
Astept sa vad ce spui despre evolutia "poetului rural" Pavel Stratan. Si despre Zdob si Zdub.
|
 |
:: Bun articol si totusi
Mihaiu - 14.08.06 01:20
Nu sunt lucruri noi, le stiam foarte bine si inainte. Articolul este bine documentat si intr-adevar termenul de manea s-a denaturat.
Ascult de obicei rock progressiv, sau fusion, jazz, mai multe totusi din cand in cand imi place sa reascult discografia Romicai Puceanu, care este o valoare reala. Calitatea instrumentatiei, versurile simple si pline de sens, vocea sa care se duce atat sus cat si joc in game. Este un talent de necontestat.
TOTUSI!
Sa nu confundam notiunile!
E una muzica adevarata, respectiv ce s-a discutat in articol: Romica Puceanu & altii si poluarea sonora pe care o aud pretutindeni.
Le-as interzice cu desavarsire, ba mai mult.. nu vreti sa aflati ce le-as face acestor idoli ai traficantilor de carne vie, droguri si alte lucruri ilegale din care isi fac palate pe prostia si neglijenta noastra.
Oricum creti ca deduceti ce s-ar intampla cu ei... Sigur nu ar suporta in continuare societatea costurile intretinerii lor..
Deci.. totusi, treziti-va si faceti ceva!
|
 |
:: ceva bun
NeInfricata - 23.02.07 16:41
In sfarsit ceva bun despre manele, ca tot ce s-a scris despre manele a fost numai de rau.
BRAVO UN ARTICOL BUN PTR CE CE NU STIU CE INSEAMNA CU ADEVARAT GENU DE MUZICA,,MANELE,,
bun de tot
fff bun
cel mai bun
|
 |
:: Un punct de vedere
George - 08.08.07 20:49
Ca muzician, acord acestui comentariu nota 10 !
Ca om de rand, sau de cultura sa zicem, desi nu ma consider foarte cult,observ ca, pe zi ce trece, ne dispar valorile... si ca dispar e o tragedie, dar si mai mare tragedie e faptul ca Romania etaleaza non-valori in prim-planul vietii publice, in mass-media si in general, cam peste tot.Cred ca singurul loc ramas nepoluat de prostie si tigania asta din ziua de azi e Academia Romana!
La tv vad emisiuni de genul , , a mai aparut seara, pe Euforia Tv Oana Zavoranu Cretina cu o emisiune jignitoare la adresa bunului simt, stirile , din orice domeniu au devenit barfe, smenuri si can-can-uri, numai strambe peste tot, scandaluri , crime si falsitate cat incape !
Cum de ne mai suporta Dumnezeu?
S-a destrabalat de tot tara asta, nu mai exista aproape nimic autentic si daca exista, va disparea in scurt timp, va garantez. Satul romanesc, cantecul romanesc, bucataria romaneasca, invatamantul romanesc, cultura romaneasca, politica romaneasca... toate , fiecare cu traditia si felul ei , s-au prabusit intr-o prapastie... care se adanceste pe zi ce trece !
Va trebui sa ma obisnuiesc cu ideea ca vreau-nu vreau o sa-l ascult pe Guta
de la vecini,sau in transportul public sau la vreun "smecheras" care umbla cu mobilul in mana pe strada si asculta "muzica buna" . Va trebui sa ma obisnuiesc sa vad si sa ascult la tv ca , - pe Otv bineinteles... etc etc
Ce am fost si ce am ajuns ....
|
 |
:: Manele, manele
Marian - 09.08.07 12:53
Ambele parti au dreptate, dar numai pentru ca notiunile nu sunt clar definite.
Maneaua nu reprezinta numai fondul sonor, versurile sunt parte integranta din manea. Unele sunt melodioase si suna placut, dar ce ne facem cu "dusmanii îmi vor raul" si alte mesaje pe acelasi calapod. Versurile sunt atacate si pe buna dreptate.
Cât priveste istoricitatea manelei pe la noi, mai trebuie sa spunem înca doua lucruri ce nu s-au spus înca în articol (autorul este evident partizan ideii, altfel ar fi cautat si argumentele contra):
1-maneaua este importata relativ recent si a ajuns la "preferintele" boierilor în special dupa ce Tarile române au depins aproape exclusiv de Poarta (sec. 17-18). Odata cazute valorile traditionale, toti lingaii au început a se comporta "ca la Stambul" - asa cum se face si azi când clasa politica se da "occidentala". Cantemir, crescut ca ostatic la Istanbul, nici nu stia alta muzica, decât ceea ce se cânta în palatul sultanului. Vlad Tepes, crescut si el la curtea sultanului, nu a importat maneaua, de ce oare?
2-este adevarat ca unele influente arabe au patruns si în muzica occidentala, la fel ca si unele teme, devenite ulterior opere celebre. Dar, si este clar pentru oricine a fost prin Italia, Franta, Spania (aici elementul maur este la el acasa), Germania de sud, nu va gasi manele ci folclor autentic (culmea tupeului, mai sunt si mândri sa-l cânte sau sa umble în port popular). Numai la noi folclorul autentic a fost înlocuit cu "importuri de cultura". Fiindca aici a fost data ca exemplu Maria Tanase, este bine de stiut ca ea a fost vedeta la diverse târguri si expozitii internationale, nu cu manele ci cu muzica olteneasca traditionala (cu toate ca nu se poate nega influenta manelelor asupra acestui gen - din motivele spuse la punctul 1).
Concluzii:
-câta vreme versurile vor ramâne la fel, aceasta eticheta de "subcultura" nu poate fi eliminata de pe genul muzical manea
-câta vreme maneaua va fi compusa si cântata de aceiasi golani pentru distractia altor golani, eticheta va ramâne în continuare
|
 |
:: DEspre maneleu
vietnam - 16.08.07 14:54
http://fobii.blogspot.com/2007/08/despre-manea-critica-de-carte.html
a aparut o carte despre manea
|
 |
|
comentarii despre articol
|
|