|| ro / multi language ||
|| misiune | politica editoriala | participa! | calendar | contact | link-uri ||
arhiva textelor
UNU MAI 2007: mai mult decit mici si bere
 subiecte
:: actiune directa
:: altermondializare vs globalizare
:: anti-discriminare
:: cenzura
:: cultura
:: ecologie si biotehnologie
:: educatie
:: gen si sexualitati
:: granite
:: media independenta vs media mainstream
:: munca si productie
:: nationalism
:: noile tehnologii
:: pace si razboi
:: politica locala
:: postcomunism?
  intreaga arhiva
reteaua IMC globala
:: www.indymedia.org
Projects
:: print
:: radio
:: satellite tv
:: video
Africa
:: ambazonia
:: canarias
:: estrecho / madiaq
:: kenya
:: nigeria
:: south africa
Canada
:: hamilton
:: london, ontario
:: maritimes
:: montreal
:: ontario
:: ottawa
:: quebec
:: thunder bay
:: vancouver
:: victoria
:: windsor
:: winnipeg
East Asia
:: burma
:: jakarta
:: japan
:: korea
:: manila
:: qc
Europe
:: abruzzo
:: alacant
:: andorra
:: antwerpen
:: armenia
:: athens
:: austria
:: barcelona
:: belarus
:: belgium
:: belgrade
:: bristol
:: bulgaria
:: calabria
:: croatia
:: cyprus
:: emilia-romagna
:: estrecho / madiaq
:: euskal herria
:: galiza
:: germany
:: grenoble
:: hungary
:: imc-london
:: ireland
:: istanbul
:: italy
:: la plana
:: liege
:: liguria
:: lille
:: linksunten
:: lombardia
:: madrid
:: malta
:: marseille
:: nantes
:: napoli
:: netherlands
:: nice
:: norway
:: oost-vlaanderen
:: paris/île-de-france
:: patras
:: piemonte
:: poland
:: portugal
:: roma
:: romania
:: russia
:: saint-petersburg
:: scotland
:: sverige
:: switzerland
:: thessaloniki
:: torun
:: toscana
:: toulouse
:: ukraine
:: united kingdom
:: valencia
Latin America
:: argentina
:: bolivia
:: chiapas
:: chile
:: chile sur
:: cmi brasil
:: colombia
:: ecuador
:: mexico
:: peru
:: puerto rico
:: qollasuyu
:: rosario
:: santiago
:: tijuana
:: uruguay
:: valparaiso
:: venezuela
:: venezuela
Oceania
:: adelaide
:: aotearoa
:: brisbane
:: burma
:: darwin
:: jakarta
:: manila
:: melbourne
:: oceania
:: perth
:: qc
:: sydney
South Asia
:: india
:: mumbai
United States
:: arizona
:: arkansas
:: asheville
:: atlanta
:: austin
:: baltimore
:: big muddy
:: binghamton
:: boston
:: buffalo
:: charlottesville
:: chicago
:: cleveland
:: colorado
:: columbus
:: dc
:: hawaii
:: houston
:: hudson mohawk
:: kansas city
:: la
:: madison
:: maine
:: miami
:: michigan
:: milwaukee
:: minneapolis/st. paul
:: new hampshire
:: new jersey
:: new mexico
:: new orleans
:: north carolina
:: north texas
:: nyc
:: oklahoma
:: philadelphia
:: pittsburgh
:: portland
:: richmond
:: rochester
:: rogue valley
:: saint louis
:: san diego
:: san francisco
:: san francisco bay area
:: santa barbara
:: santa cruz, ca
:: sarasota
:: seattle
:: tampa bay
:: tennessee
:: united states
:: urbana-champaign
:: vermont
:: western mass
:: worcester
West Asia
:: armenia
:: beirut
:: israel
:: palestine
Topics
:: biotech
Process
:: fbi/legal updates
:: mailing lists
:: process & imc docs
:: tech
:: volunteer

:: ovidiu tichindeleanu / 28.04.07

Unu Mai e ziua in care ai rara oportunitate de a observa cu efort minim existenta unei intregi lumi care nu apare in restul anului in vizorul mass mediei centrale. De regula, presa centrala, in goana dupa senzational, prezinta demonstratiile alter-mondialiste ca o explozie irationala de violenta.

Ratiunea ar fi de partea bravilor oameni de ordine, care s-au antrenat tot restul anului disciplinind derbedei si mase dezordonate prin stadioane, de partea expertilor care apar prompt pe ecran si in ziare pentru a lamuri care e "problema" demonstrantilor si nu in ultimul rind de partea spectatorilor care privesc din fotoliu si inteleg astfel tot ce se intimpla.

Si unde sa iasa pentru a afla mai mult? Pe an ce trece, in industria culturala postcomunista, pe masura ce trusturile media s-au intarit ori au fuzionat, spatiul public s-a ingustat, fiind sub permanenta presiune politico-economica.

In Romania, primavara anului porcului a adus un nou scandal la nivel inalt, un nou santaj prin care oamenii sint fortati sa gindeasca febril politica in limitele date ale statului, in limitele date ale formelor curente ale puterii. Daca nu esti cu Basescu, atunci trebuie ca esti vreun "liberal" veros, un "securist" de-al lui Voiculescu ori vreun "comunist" de-al lui Iliescu. Moduri autonome de reflectie a politicului sint cu totul straine jurnalistilor si intelectualilor ce gestioneaza spatiul public central, iar etichete precum "lider popular," larg distribuite, au darul de a face uitat faptul ca politica lui Basescu a constat pina in prezent tocmai in centralizarea puterii de stat si in colonizarea concomitenta a spatiului local cu idei neoliberale nord-americane, tot mai departe de principiile unei democratii.

Din 2004 presa centrala, in special asa numita presa democratica, din acel moment aflata in coabitare cu puterea politica pe care o sustinuse febril impotriva "comunistilor" din PSD, a avut un parcurs intru totul similar sferei politice oficiale. Gindirea critica s-a aplatizat in luarea partii unei tabere din cele implicate in scandalurile la nivel inalt, iar astfel presa centrala a contribuit la subordonarea spatiului public si a culturii fata de sfera politica oficiala. Departe de a fi "libera" ori "independenta," presa centrala, incluzind principalele saptaminale culturale, s-a consolidat in organe de propaganda ideologica mai mult sau mai putin constienta. Filosofi, functionari culturali, critici literari si de film, si ubicuii analisti politici aglomereaza spatiul public cu stereotipuri, alaturi de "experti" care se dau cu parerea in 30 secunde de televiziune sau doua fraze scrise asupra unor chestiuni de care atirna in fond viata unor oameni. In tot acest context, tacerea sau superficialitatea presei culturale "liberale" ingrasa ipocrizia generala.

Presa centrala depune in continuare eforturi enorme pentru a denigra si a delegitima "stinga," impiedicind, constient sau nu, expunerea publicului la idei si proiecte contemporane ale stingii autonome, prin reducerea caricaturala a "stingii" la "comunism", la "Iliescu" ori mai nou la "mode" importate din Occident. Daca ai citit Marx ori literatura post-marxista si ai gasit ceva concepte utile atunci esti in mod clar "comunist," iar daca ai citit Subcomandante Marcos esti un "anarhist," amindoua calificativele denotind automat insulte... In general, daca ai citit istorie si literatura critica, ceva nu e in regula. Cu nici un an in urma, sub egida Institutului Cultural Roman insusi a avut loc o masa rotunda cu o sinistra tenta microfascista, in care liberali si conservatori romani, in mod exclusiv intelectuali marturisiti de dreapta, au dezbatut cauzele existentei insesi a intelectualilor de stinga, ca si cum ar fi vorba de o boala ce trebuie eradicata din fasa (1). Recent, intr-un articol din ziarul Cotidianul, aceiasi ideologi de serviciu, care nu au si nu au avut niciodata nimic de a face cu vreun fenomen intelectual sau politic de stinga, au fost chemati sa defineasca "stinga" - si nu au ezitat sa se dea cu parerea. In mod simptomatic, titlul final al articolului a inclus cuvintul "comunism" – care nu fusese mentionat nici macar o data in intrebarile jurnalistei, ce vizasera doar "stinga"! Mai mult, prin titlul complet – "Comunismul trendy" – ziarul Cotidianul insusi a adoptat tocmai pozitia denigratoare exprimata de anti-stingistii de serviciu, reducind astfel la tacere celelalte pozitii exprimate(2). Nici "liberalii progresisti" ai presei centrale nu sint insa scutiti de febra puterii, chiar atunci cind vin cu cele mai bune intentii. Redactorii Observatorului Cultural au bifat astfel si ei recent tema, dedicind un dosar chestiunii "stingii" – o initiativa altfel binevenita. Deschiderea incomparabil mai larga a perspectivelor s-a datorat insa exclusiv contributorilor externi – in special articolul lui G.M.Tamas trebuie mentionat (3). Contributia Observatorului la dosar, a redactorilor sai, consta insa in simpla erijare a revistei ca platforma de interpelare liberala a "stingii," rezumindu-se la limita la aproprierea oportunista a unei piete neexploatate de restul presei centrale. Dosarul forteaza pe fiecare dintre autori sa inceapa de la zero raspunsul cu privire la "stinga," producind astfel, in ciuda substantei abundente presarate de autori in articolele lor individuale, anihilarea memoriei critice in industria culturala centrala. Cu doua exceptii, dosarul e constituit ca si cum nu ar fi existat pina in prezent atita munca de reflectie critica de stinga in spatiul cultural romanesc: propria ignoranta devine astfel ipoteza generala de lucru.

Presa centrala romaneasca nu pare a fi interesata insa de practica si gindire critica autonoma. Chiar daca e o problema structurala a mediei corporatiste din toata lumea, in joc sint insa si decizii individuale. Nu se insista foarte mult, de exemplu, asupra faptului ca saracia, inegalitatile, reprimarea rasista si sexista se accentueaza in prezent in Occident. Daca ar fi sa te iei dupa intelectualii care nu au contenit vreme de cincisprezece ani sa se dea cu pararea despre "America" din Romania, in ciuda faptului ca nu aveau cu adevarat nici experienta vietii, nici lecturi din surse sistematice, mai variate, problema discriminarilor ar fi fost demult rezolvata in "Occident," protestele stingii ar fi atacuri nostalgice lansate din universitatile americane, cuiburi ale raului, iar revoltele imigrantilor ar fi reflexe patologice ale unor "salbatici" ce nu pot nicicum sa inteleaga maretia civilizatiei in care "au fost primiti." Daca e ceva rau in Occident – pe linga numitii "salbatici" - ar fi "tirania fanaticilor corectitudinii politice," un fel de zeloti "stingisti" care, zice-se, impinzesc si stapinesc spatiul public american. Pe linga rasismul cu adevarat primitiv, o astfel de viziune e atit de rupta de realitate, incit nu poate fi calificata decit ca imagine ideologica, un fel de propaganda stalinista pe negativ, cu dusmani de clasa cu tot.

Rezumind, daca ideologii neoliberali si neoconservatori reduc stinga la negativul caricatural al unei patologii, liberalii oportunisti pur si simplu reduc stinga la zero, fara a ezita in acelasi timp sa se hraneasca din ideile intelectualilor de stinga. Pina si corectitudinea politica e imbratisata ca o proprietate, separata de tot ce e in afara, fara a lua atitudine in acte concrete de discriminare din mediul inconjurator cel mai apropiat, precum cenzura din propria casa, ori sexismul si rasismul ce rasar constant (si tot mai des dupa 2004) sub diverse forme in presa centrala conservatoare, de la Revista 22 si Dilema la Averea si Gazeta Sporturilor. E izbitor modul in care sfera politica centrala, prin opozitia Basescu-Tariceanu, si presa centrala, prin opozitia dintre conservatori si liberali, s-au sablonat laolalta dupa modelul sferei politice oficiale nord-americane, in care tot spatiul public tinde sa fie ocupat de republicani si democrati. Vizibilitatea cistigata de cele doua tabere aflate mereu in "conflict" e sinonima cu crearea de sus in jos a unei scene politice si culturale din care stinga autonoma e a priori eliminata.

Dar ce face stinga autonoma, in fond? In ciuda presiunilor, prospera si creaza valori de sine statatoare, dincolo de trenduri (4). Nu doar in gindirea critica, dar si in proiecte concrete de organizare politica si economica, stinga autonoma cunoaste in prezent cea mai puternica dezvoltare pe plan international dupa aproape un secol, si pentru prima oara pornind de la zone autonome din tari ale Sudului. De auto-destramarea Uniunii Sovietice nu a profitat doar celalalt imperiu global ramas in picioare, ci si miscarile autonome de stinga care nu se regaseau in doctrina esentialista a materialismului dialectic. Miscarea alter-mondialista nu e constituita astazi doar din proletari, ci dintr-o bogatie de categorii sociale interdependente, ce se definesc in termenii lor proprii pe care monocolora clasa mijlocie a Nordului, si copia sa si mai palida din provincii colonizate precum Romania, se pare ca nu ii poate concepe: muncitori, femei, populatii indigene, gay, tarani, intelectuali, tineri, pensionari, imigranti, sindicalisti, lucratori in organizatii nonguvernamentale, lucratori in domeniile medical, universitar si legal, mici intreprinzatori. Reducerea tuturor acestor miscari sociale la caricatura internationalei proletare nu e doar o dovada de ignoranta crasa, ci mintire de sine. Revendicarile autonome sint intimpinate insa in prezent de corul comun al industriei culturale centrale, in care conservatorii echivaleaza emanciparea cu apocalipsa, iar liberalii se declara in principiu de acord dar insista ca inca nu a venit momentul. Or, heterogenitatea categoriilor si grupurilor implicate in alter-mondialism a dat nastere, intr-adevar, unor dificultati enorme de organizare si strategie generala, insa tocmai caracterul democratic, participativ al miscarilor presupune ca diferentele nu vor dispare. Privind cite s-au acumulat in scurta istorie a miscarilor, cistigurile realizate tocmai prin implicarea intr-un proces al carui auto-criticism e maxim sint evidente. Cu cit mai multe dificultati, cu atit a crescut capitalul de cunoastere si a devenit mai clar ca procesul de emancipare nu se poate desfasura decit de jos in sus, pornind de la fiecare grup si raportarea sa fata de diferitele forme de opresiune.

Comuna tuturor miscarilor sociale ale stingii autonome e insa certitudinea ca sistemul capitalist mondial s-a cladit prin crima si rapt, impunind prin violenta armata, politica si economica superioritatea Occidentului pe spezele mizeriei "lumii a treia," si ca exista deja alternative democratice si ecologice functionale dincolo de limitele capitalismului global si a socialismului de stat Est European. Desigur, pe cit de mult a fost promovata "Cartea Neagra a Comunismului" in Estul Europei in anii 1990, pe atit de zgomotoasa a ramas tacerea asupra numarului victimelor umane ale capitalismului global si a dezastrului ecologic terestru antrenat de consumism si de exploatarea resurselor pentru profit.

Or, exista o realitate obiectiva fata de care se raporteaza stinga, si nu intr-un cor la unison. In urma seriei de dezastre si esecuri sub propria administrare, marile organizatii internationale de asistenta sociala au renuntat la conceptul eurocentrist de "dezvoltare structurala" si au inceput sa invete in fine de la populatiile indigene, incorporind concepte elaborate local. Argentina a inceput sa se redreseze abia dupa ce a izgonit organizatiile financiare internationale sub a caror consultanta se prabusise in haos. Mult hulita Venezuela a lui Chavez a inregistrat constant, de la adoptarea noii constitutii populare, cea mai mare crestere economica din lume dupa China, din 2003 si pina in actualul semestru al anului 2007. Cele mai reusite modele ale stingii autonome, modele de democratie aplicata in economie, functioneaza insa dincolo de limitele statului: cooperativa autonoma Alcasa din Venezuela, complexul de cooperative Mondragon din Spania si cel din Kerala, India, fabricile autonome din Venezuela, Mexico si Argentina etc. Consiliile locale autonome dezvoltate in zone din Brazilia, Mexico, Venezuela, India, Kenya, care incep sa fie copiate partial in zone din Germania, Franta, Spania si Statele Unite, constituie exemple de alternativa politica, de democratie participativa care ramin insa invizibile pentru "expertii" in politica din parlament, televizor si media centrala, atit pentru dreapta neoliberala cit si pentru "progresistii" liberali de convenienta.

La Unu Mai sarbatorim insa toate aceste succese, actiunea politica populara directa, solidaritatea internationala si auto-organizarea claselor si categoriilor sociale defavorizate. A inceput cu muncitorii imigranti din Chicago in 1886, a continuat cu Internationalele Socialiste, plus micii si berea mayovkai, insa astazi, 121 ani mai tirziu, ziua de Unu Mai inseamna mult mai mult, pe masura cresterii sistematice a inegalitatilor globale si a transformarii spatiului international in cimp de lupta. Unu Mai inseamna solidaritate internationala dincolo de frontiere si aparate de represiune, in pofida unui spatiu international in care "democratia" e masurata cu forta armelor. Dealtfel si in interiorul statelor "civilizate," istoria enormelor demonstratii populare de Unu Mai din ultimii zece ani a aratat ca modul curent de organizare a puterii in Occident cunoaste un singur mod de a comunica cu o masa autonoma ce nu raspunde la interpelari: prin forta armelor.

Unu Mai inseamna dreptul la autonomie, auto-gestionare si democratizare a economiei, in pofida expansiunii mondiale a sistemului capitalist, si afirmarea drepturilor muncitorilor imigranti, pe spatele carora societatea occidentala isi mentine in confort propria clasa mijlocie.

Pentru romanii care muncesc in tara sau in Occident cite zece ore pe zi, cu beneficii medicale si perspective indoielnice de pensie, ziua de lucru de 8 ore pe zi, educatia gratuita si serviciile de protectie sociala par deja file de poveste. Mai grav, auto-organizarea si participarea la procesul politic nici nu intra in discutie, cel mai adesea. Lideri "providentiali," precum Basescu ori Becali, incearca sa acapareze spatiul politic si sa insceneze de sus in jos "demonstratii populare." Politica devine astfel un circ cu inselatorii senzationale si numere de magie, iar "libertatea," devenita libertate de consum intr-o provincie a consumismului global, e nici mai mult nici mai putin decit numele unui ziar de birfe.

Dincolo de repetitivitatea, saracia lucie si imbicsirea sferei politice si culturale centrale, Unu Mai e o ocazie de a repopula spatiul public cu bucurie populara, cu prezenta politica populara si de a redobindi spatiul public, stors in prezent de puterile momentului si clientii lor, de la cladiri si piete publice, strazi si parcuri, si pina la mass media.

Iar macar pentru o zi, jurnalistii si intelectualii care si-au petrecut ultimii ani colonizind noile ideologii dominante, cistigindu-si pozitia prin denigrarea omului simplu, a capsunarilor, a miscarilor feministe si a "stingii," compensind astfel complexul clientelar fata de Occident cu o gaunoasa imagine de sine, ar face bine sa reflecteze la intrebuintarile curente ale hirtiei igienice a lui Victor Rebengiuc.

FOLOSITI SPATIUL DESCHIS AL INDYMEDIA PENTRU A ADAUGA LINKURI, DESCRIERI SI APELURI CATRE GRUPARI SI INITIATIVE INDEPENDENTE SI NON-DISCRIMINATOARE!

CRITICAL MASS Bucuresti Marti 1 mai 2007:
 http://romania.indymedia.org/ro/2007/04/1953.shtml

Link catre Forumul Social Roman:
 http://www.forumulsocialroman.ro

In Europa Occidentala, EuroMayDay e o zi de actiune politica directa impotriva precaritatii, promovata de o retea de grupuri si collective formale si informale feministe, anti-capitaliste si de imigranti. Calendarul curent al evenimentelor, pe orase, poate fi gasit aici:
 http://www.euromayday.org/

Un calendar al actiunilor globale poate fi gasit aici:
 http://www.marxists.org/espanol/tematica/1demayo/index.htm#eventos

Iata o colectie extraordinara de clipuri produse independent, prezentind demonstratii de Unu Mai din 2006 din Statele Unite, la nivel national:
¡Gigante: Despierta! Giant: Awake!
 http://submedia.tv/gigante/home_en.htm


--------------------------------------
(1) Linia ideologica a ICR?:
 http://romania.indymedia.org/en/2006/10/1654.shtml

(2) Madalina Schiopu, "Comunismul trendy", Cotidianul
 http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5935&art=502&cHash=517c839843

(3) "Avem nevoie de stinga?", Observator Cultural Nr. 368, 19 aprilie 2007 - 25 aprilie 2007, continuat in Nr. 369 26 aprilie 2007 - 2 mai 2007
 http://www.observatorcultural.ro/arhivanrrevista.phtml?xnrrevista=368

(4) Un exemplu care imi e aproape: revista Idea arta + societate ( http://www.ideamagazine.ro) si editura asociata Idea Print & Design ( http://www.ideaeditura.ro).









comentarii despre articol
:: tipicele invective
vali - 29.04.07 12:34

"sub egida Institutului Cultural Roman insusi a avut loc o masa rotunda cu o sinistra tenta microfascista, in care liberali si conservatori romani, in mod exclusiv intelectuali marturisiti de dreapta, au dezbatut cauzele existentei insesi a intelectualilor de stinga, ca si cum ar fi vorba de o boala ce trebuie eradicata din fasa (1)."

ot-ule, ii acuzi pe altii ca nu pot face diferenta intre stanga voastra edenica si comunism, dar cu doua fraze mai jos alaturi "microfascist" cu "liberali" si "conservatori". Sa inteleg ca toata lumea manipuleaza - inclusiv tu?

:: pt vali
ot - 30.04.07 00:56

ot-ule, ii acuzi pe altii ca nu pot face diferenta intre stanga voastra edenica si comunism, dar cu doua fraze mai jos alaturi "microfascist" cu "liberali" si "conservatori". Sa inteleg ca toata lumea manipuleaza - inclusiv tu?
--- eu nu am scris nicaieri ca stinga e "edenica", ci ca situatia e mult mai complexa si pozitiva decit lasa sa se vada presa centrala. in primul rind trebuie sa admiti existenta stingii autonome in proprii ei termeni - ceea ce presa centrala nu a facut pina in prezent - si abia apoi putem discuta in ce constau diferentele si care sint problemele.
--- am scris "tenta microfascista": nu e o invectiva, ci o caracterizare a discursului biopolitic ce chestioneaza insusi dreptul la existenta al unei categorii sociale. i-am pus laolalta pe liberali si conservatori in contextul dat, precis definit, fiindca spre dezamagirea mea liberalii au dat gir unui asemenea discurs - mai cu seama pronuntat la ICR, in cadrul saptaminii libertariene! e o chestiune de responsabilitate si cea de a alege cadrul in care iti dai rostire preferintelor, nu doar optiunea insasi. in plus, nu vorbim de un caz izolat: am dat multe alte exemple, in alte articole sau interventii din ultimii ani, de situatii in care unii liberali si conservatori au constituit impreuna scena centrala tocmai prin excluderea stingii. fireste ca tot mai multi liberali au inceput sa se reorienteze si sa deschida portite - care sint binevenite - insa istoria culturala nu poate fi obliterata: impreuna cu conservatorii, liberalii au avut un rol decisiv la recolonizarea eurocentrista a spatiului cultural romanesc si la ingustarea posibilitatilor sferei publice.



:: adevarat.
sara - 06.05.07 13:01

Rasfoind internetul romanesc astazi la limita senzatiei de rau mi-am amintit de indymedia.
Ma bucur ca am ajuns iarasi pe acest site si mi'a facut placere sa citesc acest articol.
Excelenta calitatea prezentarii ca si fondul articolului.
Bookmark!

:: ...
dave - 07.05.07 10:16

in ciuda eruditiei dvs si evidentei culturi politice lasati impresia ca traiti intr-un univers utopic. fara a idealiza in vreun fel sistemul capitalist (work, buy, consume, die) tin sa va atrag atentia ca natura umana este cea care modeleaza evolutia societatii iar acest lucru se intimpla pe undeva ciclic.
amintiti variante alternative de succes. este viabilitatea lor dovedita si de o durata consistenta? caci altfel ma tem ca valoarea lor de exemplu este mult scazuta.

glumind un pic as recomanda "ferma animalelor"...a alegorie mai mult decit reusita referitoare la soarta societatilor "egalitariste".

:: adica ?
in fidel - 08.05.07 15:21

dave, ce vrei sa apui prin gluma respectiva?

Daca ti se pare ca poti ataca un om de stanga cu textele lui Orwell, te inseli si dai dovada de lipsa de cultura, mai mult sau mai putin grasa.
In razboiul civil din Spania, Orwell a luptat de partea republicanilor antifascisti si se considera apropiat de anarho sindicalistii din Catalonia si Aragon. Grupul marxist din care facea parte s-a alaturat CNT si au luptat impotriva lui Franco.
Homage to Catalonia e chiar o relatare importanta pentru tot ce inseamna stanga autonoma si al spiritului egalitarist.
Ferma animalelor e anti stalinista, nu are nicio legatura cu critica stangii, ci cu critica totalitarismului, un drept care nu-l poate ampuna nimeni unui om de stanga pentru ca dupa opinia multora, adevarata stanga nu are de a face cu totalitarismul.
Deci daca mai pomenesti de orwell, atunci fa-o in cunostinta de cauza.

:: Orwell, un reprezentant al luciditatii
graph - 08.05.07 17:09

Lipsa de cultura poate fi grasa? Dar slaba :-)

Homage to Catalonia este o carte ce relateaza experienta lui Orwell in razboiul civil, incepand de la iluzia ca lupta de partea "democratilor", a celor buni, pana la realitatea ca a fost manipulat, ca multi altii - inclusiv POUM, de dictatura de extrema stanga sovietica.
Pana sa lupte impotriva soldatilor lui Franco, Orwell a participat la luptele din interiorul stangii.

Experienta din razboiul civil spaniol, impreuna cu atitudinea stangii fata de pactul nazisto-comunist din 1939, a cristalizat ideile lui Orwell privind iluzia raiului egalitarist, cea mai buna metoda de a inlantui oamenii. La inceputul Fermei Animalelor, animalele stiu clar cum sta treaba cu oamenii. Ulterior, cand proprii reprezentanti ajung sa ii manipuleze si conduca pe principiile egalitariste nu mai reusesc sa isi dea seama ce este adevar si ce nu (o tema care apara pregnant in 1984).

Este Ferma Animalelor o critica a extremei stangi comuniste? Incepand cu animalul al batran de moare la inceputul cartii lasand mitul raiului celor tineri si pana la sfarsitul cartii cand nu mai stii care sunt oameni si care sunt animale, Orwell a reusit sa puna o oglinda evolutiei miscarii comuniste de atunci.

In cartile lui, nu numai 1984 si Ferma Animalelor, Orwell a exprimat exceptional felul in care idei care suna asa de bine la suprafata pot duce la crima cu sentimentul ca faci un bine.
Evolutia extremei stangi de care se ocupa Orwell nu este buna sau rea, ci REALA. Aproximativ 100.000.000 de oameni au fost omorati in numele egalitarismului, luptei de clasa si a celorlalte clisee ale limbii de lemn.
Ce reuseste Orwell - in articolele lui, ca sa vb si de asta - este sa expuna cu maxima luciditate crimele extremei stangi, crime pe care majoritatea intelectualilor de stanga din vremea lui nu le (re)cunosteau.

In general, stanga democrata - cu cateva exceptii demne de tot respectul - a avut "probleme" in a recunoaste crimele extremei stangi. Marea Teroare sovietica din anii 30 nu a miscat decat cativa intelectuali de stanga, printre care Orwell, cu toate ca se scria despre asta; majoritatea stateau intr-o tacere idolatra fata de URSS.
Nedezvaluirea acestor crime pt a proteja "idealurile" a insemnat continuarea regimurilor si a crimelor.

Si astazi exista multi oameni de stanga pentru care nu exista crimele lui Castro, de exemplu. La fel, nu vei gasi preocupare pentru criminalii de extrema stanga Mao Zedong sau Pol Pot, in schimb George Bush este la mare cautare (nu ca ar fi facut ceva bun dar cu siguranta Mao si Pol Pot au facut lucruri lucruri mult mai grave fara sa capete atentia cuvenita din partea stangii).

Un exemplu din acest articol: ce se vede din ce face Hugo Chavez in Venezuela nu sunt pasii spre instaurarea dictaturii (de extrema stanga) ci reusita unei cresteri economice constante :-)))
Sigur, sa ne ascundem dupa deget daca Chavez schimba constitutia pentru a-si acorda cat mai multa putere, isi formeaza un singur partid de stanga si organizeaza grupari paramilitare. Sa nu luam in seama arsenalul populist, un fel de esenta a discursului de extrema stanga de la clasici pana azi, si sa nu vorbim despre manipularea crasa a nemultumirilor antiamericane. Din nou, nu sunt un sustinator al politicii de implicare militara a SUA dar macar nu ma culc pe cealalta ureche.
Dar stai... prevad viitorul... dupa o perioada de timp va veni vechea placa: Hugo Chavez, un dictator care a tradat "idealurile" stangii.

:: mistificari
vali - 08.05.07 20:37

"am scris "tenta microfascista": nu e o invectiva, ci o caracterizare a discursului biopolitic ce chestioneaza insusi dreptul la existenta al unei categorii sociale. i-am pus laolalta pe liberali si conservatori in contextul dat, precis definit, fiindca spre dezamagirea mea liberalii au dat gir unui asemenea discurs - mai cu seama pronuntat la ICR, in cadrul saptaminii libertariene! e o chestiune de responsabilitate si cea de a alege cadrul in care iti dai rostire preferintelor, nu doar optiunea insasi."

Poate ar trebui sa ne dai si o definitie a "fascismului" sau a "tentelor microfasciste" si sa ne explici si in ce mod se leaga acesti termeni utilizati de tine de fascismul italian interbelic.

:: parere
cetatean - 09.05.07 01:07


am observat ca de obicei oamenii care trambiteaza toleranta intre oameni sunt tocmai aceia care sunt foarte intoleranti cu oamenii care nu le impartasesc ideile.
...ma gandeam ca cine lupta pentru libertate, o face chiar pentru toti, nu numai pentru cei care sunt deacord cu parerile lor. altfel, fiecare se bate pentru libertatile lui si impotriva libertatilor altora.

:: ...
dave - 09.05.07 09:41

trimiterea bibliografica a fost facuta in perfecta cunostiinta de cauza (faptul ca autorul cartii este un om care a avut convingeri egalitariste nu ii diminueaza cu nimic valoarea...dimpotriva).
pentru tine, poate, ferma animalelor este o lucrare antistalinista...pentru mine este o carte despre natura umana de oriunde si oricind si despre imposibilitatea de a edifica constructii "perfecte" intr-o lume "imperfecta"...ma refer la ceea ce unii, printre care ma numar si eu, ar numi "utopii".

in aceeasi ordine de idei, cit credeti ca va mai dura pina cind unii "purcelusi" vor incepe sa profite mai mult decit alti "purcelusi" de pe urma cresterii economice inregistrate de venezuela...
continuarea povestii o stiti si voi...

:: pucelusul
n - 10.05.07 12:31

Nu cred ca cineva stie exact ce este natura umana, sunt multe discutii despre ce ar fi sau nu natura umana. Natura ta umana la care se inscrie?
vezi:  http://en.wikipedia.org/wiki/Human_nature

Daca se ramane la fiecare ce crede da, cartea poate insemna pentru cineva "natura umana" mai ales daca din realitatea inconjuratoare decupezi numai acele intamplari care pot fi luate ca exemple, de genul oricine ajunge la putere devine ca si EI. Nu? Este valabil pentru toate orientarile politice. Dar tocmai aici era marele defect al comunismului, si apoi al stalinismului, credeau ca doar asa se vor indrepta spre democratie, schimband pe cei care conduc dar intretind acelasi sistem. Stanga autonoma
incearca se evite asta, concetrarea puterii in mana catorva persoane, care sa ia decizii pentru multime, asta se numeste democratie participativa, adica toti oamenii participa la lurea deciziilor politice, ca si la munca, productie etc Exista grupuri care fac asta, doar ca intr-o lume neolibera condusa pe baza economice, de companii si corporatii este foarte greu (nu exista corporatii democratice din cate stiu eu)...
Daca am si ramas la nivelul de oricum oamenii sunt corupti si avizi de puetre multe nu ar fi fost realizate in lumea asta, mai ales castigarea unor drepturi legate de salariu minim , asistenta socila si medicala pentru toata lumea etc
A cauta o lume mai buna, un alt mod de a trai impreuna nu inseamna neaparat a cauta "perfectiunea", ci a cauta sa se faca dreptate (justitie sociala).

:: utopist neutopic
rote - 10.05.07 13:56

Eu nu prea inteleg care e legatura dintre articol si subiectul discutiei de mai sus.
De unde si pana unde a ajuns Chavez un "mare" reprezentant al stangii?
Poate unii au observat linkurile sponsorizate de pe google spre socialismul lui chavez si au tras concluzia ca ar fi un 'mare' pion intr-ale stangii
Ori poate astea sunt teme de discutii in cercurile de dreapta
cum putem discredita stanga ? folosindu-ne de 'che - criminalul de razboi' si 'chavez - marele dictator'.

Nu cred ca exista persoane care le gasesc circumstante atenuante acestor personaje pitoresti ale stangii
N-am vazut pana acum initiative de stanga care sa-l scuze pe Chavez fiindca flutura cartile lui chomsky, desi el dadea mana libera armatei la demonstratiile indreptate impotriva lui.
Nici Che-cliche nu cred ca e mai 'scuzat'

Daca vorbim de utopii, unii ar putea spune ca ar fi un mod de viata plictisitor in care la orice ora din zi si noapte s-ar intampla lucruri previzibile si 'bune'.
N-a zis nimeni cat de bine ar fi sa traim pe Utopia lui Morus. S-ar putea spune ca n-am mai avea un reper daca totul ar fi utopic.
Eu nu vreau uniformizare sistematica, personalitati nivelate si oameni in oglinzi.

:: ANARHizm
poptol - 11.05.07 10:46


bai da ce tare seamana anarhizmu cu nazismu: societatea perfecta se va realiza doar atunci cand dusmanii perfectiunii vor fi eliminati. deabia acu ma prind eu de ce exista tineri care simpatizeaza ambele curente.

:: pt arahizm
n - 14.05.07 12:18

Mia citeste si invata. (ca lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple si de simplificabile, vezi ca sunt linkuri mai sus poti incepe de acolo)

:: tot pt anarhizm
n - 14.05.07 12:24

 http://www.zmag.org/chomsky/interviews/9612-anarchism.html

citez:
"The currents of anarchist thought that interest me (there are many) have their roots, I think, in the Enlightenment and classical liberalism, and even trace back in interesting ways to the scientific revolution of the 17th century, including aspects that are often considered reactionary, like Cartesian rationalism. There's literature on the topic (historian of ideas Harry Bracken, for one; I've written about it too). Won't try to recapitulate here, except to say that I tend to agree with the important anarchosyndicalist writer and activist Rudolf Rocker that classical liberal ideas were wrecked on the shoals of industrial capitalism, never to recover (I'm referring to Rocker in the 1930s; decades later, he thought differently). The ideas have been reinvented continually; in my opinion, because they reflect real human needs and perceptions. The Spanish Civil War is perhaps the most important case, though we should recall that the anarchist revolution that swept over a good part of Spain in 1936, taking various forms, was not a spontaneous upsurge, but had been prepared in many decades of education, organization, struggle, defeat, and sometimes victories. It was very significant. Sufficiently so as to call down the wrath of every major power system: Stalinism, fascism, western liberalism, most intellectual currents and their doctrinal institutions -- all combined to condemn and destroy the anarchist revolution, as they did; a sign of its significance, in my opinion."
"As I understand the term "anarchism," it is based on the hope (in our state of ignorance, we cannot go beyond that) that core elements of human nature include sentiments of solidarity, mutual support, sympathy, concern for others, and so on.
Would people work less in an egalitarian society? Yes, insofar as they are driven to work by the need for survival; or by material reward, a kind of pathology, I believe, like the kind of pathology that leads some to take pleasure from torturing others. Those who find reasonable the classical liberal doctrine that the impulse to engage in creative work is at the core of human nature -- something we see constantly, I think, from children to the elderly, when circumstances allow -- will be very suspicious of these doctrines, which are highly serviceable to power and authority, but seem to have no other merits.
Would an absence of government allow the strong to dominate the weak? We don't know. If so, then forms of social organization would have to be constructed -- there are many possibilities -- to overcome this crime.
What would be the consequences of democratic decision-making? The answers are unknown. We would have to learn by trial. Let's try it and find out. "

Noam Chomsky on Anarchism

:: ///////
m. - 15.05.07 02:10

ROMANIAN PLEASE!

:: Ferma animalelor din America de Sud
graph - 28.05.07 13:53

Scriam mai demult de Raiul venezuelean (care e hulit pe nedrept, evident).
Iata ca Ferma animalelor din America de Sud, care "a inregistrat constant, de la adoptarea noii constitutii populare, cea mai mare crestere economica din lume dupa China", face inca un pas pe calea glorioasa a socialismului multilateral dezvoltat  http://www.realitatea.net/64539_Proteste-anti-Chavez-la-Caracas-.html

Detasamentele revolutionare - avangarda muncitorimii curajoase - au terminat cel mai popular post de televiziune.
Traiasca noua constitutie populara!
Hasta la dictatura siempre!

:: despre RCTV...
patratzel - 01.06.07 20:33

"Scriu aceste rinduri privind cotidianul venezuelean El Diario, din 10 Febriarie 1992. Editorialul care ar fi ocupat jumatate din pagina a doua lipseste. Pagina a patra a complet goala. Continutul a fost cenzurat de guvernul presedintelui de atunci, Carlos Andres Perez.

Ziarul e doar una dintre multele amintiri oribile ale zilelor pre-Chavez din democratia "exceptionala" din Venezuela.

Ziarele din Statele Unite trec cu vederea peste ceea ce a fost Venezuela in relatarile despre actiunile actualului guvern. Am trait in Venezuela in ultimii 22 ani si nu am resimtit niciodata atita libertate precum cea de care se bucura astazi populatia sub Hugo Chavez. Iar asta include libertatea informatiei. Niciodata, in ultimii 22 ani nu a beneficiat mass media de libertatea de care s-a bucurat sub presedintia lui Chavez. Oricine poate cumpara ziare anti-Chavez pe strazi, iar posturile radio si canalele de eleviziune sint pline de comentatori anti-Chavez.

Cu toate acestea, astazi 27 Mai, guvernul Venezuelean nu va reinnoi licenta RCTV, un post de televiziune care a emis vreme de mai bine de cincizeci de ani. Proprietarul, Marciel Granier, a alergat prin lume plingindu-se ca e pe care sa isi piarda licenta. Chiar si milionarii din senatul US sint de acord ca ar trebui sa isi pastreze licenta. In mod interesant, Granier a fost presedintele ziarului cenzurat El Diario in 1992. Nu s-a plins insa atunci. Am cumparat ziarul lui, el si-a incasat banii.

Ceea ce stirile din US nu ne spun, si ceea ce senatul US nu pare sa inteleaga, e faptul ca sute de mii de venezueleni vor sarbatori diseara la miezul noptii expirarea licentei RCTV. S-au tot intilnit in pietele orasului si in locuri din toata Venezuela discutind cine detine spatiul de emisie si ce fel de programe ar dori sa vada la televiziune. Au ridicat intrebarea: sa fie just faptul ca daca esti milionar, poti cumpara spatiul de emisie al poporului pentru urmatorii 20 ani? Producatorii independenti vor avea acum o sansa pentru difuzarea programelor lor, fara sa fie nevoiti sa ceara aprobarea lui Granier, care a fost ca un fel de dictator media in Venezuela.

Granier nu e un sfint iar canalul sau nu a fost o pilda a tarimului ceresc pe pamint. RCTV a fost scos din emisie de 5 ori de catre administratorii venezueleni inainte ca Chavez sa fie presedinte. De exemplu, in 1981, RCTV a fost scos din emisie pentru 24 ore din cauza difuzarii unor scene pornografice.

In 2002, RCTV a incurajat activ venezuelenii sa marsaluiasca inspre palatul prezidential pentru a participa la lovitura de stat care urmarea rasturnarea presedintelui ales democratic. In ziua loviturii de stat, Marcel Granier a dat instructiuni clare producatorului principal al celui mai urmarit canal de stiri din Venezuela de a nu difuza nici un fel de informatii despre presedintele Chavez. Actiuni de acest gen nu ar fi tolerate de comisia FCC din Statele Unite.

Cu toate acestea, cind Chavez s-a intors la putere citeva zile mai tirziu, nu au fost luate nici un fel de masuri de razbunare impotriva canalului.

Nu, 27 Mai nu e o zi trista pentru libertatea expresiei in Venezuela, asa ca nu plingeti pentru Dl. Granier atunci cind licenta RCTV nu va mai fi innoita. Poate inca sa difuzeze prin cablu sau satelit, si poate sa isi vinda programele sale celorlalte canale. In loc, bucurati-va impreuna cu toti producatorii independenti si cu miile de venezueleni care vor avea acces la spatiul pe care doar un om bogat l-a controlat vreme de ani de zile. Ar trebui sa fie o zi de sarbatoare in intreaga lume."

Charlie Hardy

sursa:
 http://nyc.indymedia.org/en/2007/05/86756.html

:: pregatiti-va
chavez - 04.06.07 03:45

sunteti gata de un razboi intre comunisti si capitalisti in america de sud?

:: Multumesc!
graph - 12.06.07 12:37

Patratzel, tot am vrut sa scriu si am uitat.

Iti multumesc mult pentru articol: releveaza foarte bine legaturile dintre stanga care se considera progresista, democrata etc si un regim de stanga care se indreapta cu pasi mari spre dictatura.
Cand vine vorba de "ai nostri", orice abuz e justificabil. Nu mai conteaza ca Chavez a dictat cu de la sine putere (a declarat-o!) scoaterea postului tv de pe frecventa.

Si mai contine o chestiune tare articolul asta: autorul acrediteaza ideea (corecta) ca a fost interzis din cauza pozitiei in manifestatiile din 2002. Pentru care nimeni din post nu a fost judecat.
In democratiile noastre de moda veche (liberale), vina pentru sustinerea unor demonstratii considerate lovitura de stat se stabileste in justitie (absurd, nu?) iar acordul pt utilizarea frecventei se ridica pentru motive intemeiate.
In democratia populara (a.k.a. dictatura de extrema stanga), vina pentru sustinerea demonstratiilor duce la ridicarea frecventei nu la judecata nepartinitoare in justitie.

Voi pretui acest articol. Il pastrez pentru vremea cand Chavez va ajunge, inevitabil, la anularea obligativitatii de a candida doar de 2 ori la presedintie, ultimul pas in acapararea totala a puterii.
Faci pariu pe-o bere capitalista ca la asta se va ajunge?


Oameni buni, nu cred ca ati citit destul George Orwell ca sa ii mirositi pe astia.

:: documetar despre Chavez
n - 12.06.07 16:35

The Revolution will not be televised
 http://video.google.com/videoplay?docid=5832390545689805144&q=The+Revolution+Will+Not+Be+Televised+documentary
 http://www.chavezthefilm.com/html/home.htm

:: just thinkg about it
eu - 05.07.07 19:30

Stii, tancurile de la inceputul documentarului "Revolutia nu va fi televizata", despre care sugereaza regizorul ca sunt scoase impotriva lui Chavez... erau scoase de Chavez ;-)

Si posturile de televiziune private, despre care spune regizorul afirma ca nu au transmis opiniile lui Chavez in timpul evenimentelor, ghici ce... erau obligate de lege sa transmita si au facut-o

si multe altele
 http://video.google.com/videoplay?docid=-3378761249364089950&q=%22Radiograf%C3%ADa+de+una+Mentira%22&total=1&start=0&num=10&so=0&type=search&plindex=0

just think about it!

:: ultimul pas spre dictatura
eu - 17.08.07 15:50

Ei, tovarasi, iata ca dictatorul Hugo Chavez, vedeta mondiala a extremistilor si idolul neanderthalilor stangisti de pe indymedia, face ultimul pas spre eternitate (mai repede decat credeam).
Cel mai iubit fiu al poporului venezuelean, simbolul cauzei socialismului, razboinicul impotriva divolului Bush, eroul antiamericanismului, campionul nationalizarii, s-a decis sa elimine din Constutia Venezuelei detaliul insignifiant al limitarii numarului de mandate.
In sfarsit lumea intreaga paseste cu emotie si recunostinta catre socialismului secolului XXI. Muncitorii si taranii de pe intreg globul isi arata sustinerea pentru luptatorul impotriva claselor exploatatoare.

Evident, "imensa majoritate" a venezuelenilor vor sustine schimbarea dar, tovarasi caliti in lupta revolutionara, fiti pregatiti pentru o "batalie mareata". Vom izbandi!

 http://www.adevarul.ro/articole/chavez-vrea-sa-fie-presedinte-pe-viata/323024
 http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/6948872.stm


PS: Dar stai, aud un vechi refren din partea stanga a esicherului politic, Chavez a tradat idealurile... Chavez e fascist (desi ieri era stangist). De fapt, extrema stanga e perfecta doar ca DE FIECARE DATA se gaseste unul care sa intineze idealurile!

:: vaii
mer - 17.08.07 16:47

o sa plang daca mai postezi astfel de comentarii.
auzi la el .. dictatura, stangist, erou

o sa plang ca tocmai chavez, care a zis ca isus a fost primul socialist, o pateste.

spune cine mai crede in guverne si presedinti ? fie ei de stanga, dreapta, centru?

ahh de fapt mai sunt oameni ca tine.
apropos .. iti vine sa crezi ca mai exista crestini?

:: ora socialista
eu - 23.08.07 11:51

mer, te rog sa scrii mai clar. incoerenta ta depaseste dorinta mea de a te intelege.

revenind la tovarasul nostru, schimba ora in Venezuela in interesul oamenilor muncii  http://www.compact.info.ro/index.php?section=articole&screen=articol&art_id=34619

Se pregateste acceleratia gravitationala!

comentarii despre articol